Craiova votează 10 mari craioveni – proiecte culturale locale prin Craiova

Publicat de MarianBuzarnescu pe

Craioveni (și nu numai), o inițiativă super faină se întâmplă și cred că ar trebui să știți și voi de asta. Mă refer la proiectul “10 mari craioveni”, un concurs lansat de ARC – Acțiunea pentru Renașterea Craiovei. Această inițiativă dorește să aducă în atenția craiovenilor acele personalităti ale istoriei și culturii locale, naționale sau universale care, prin originea lor, activitatea sau moștenirea culturală pe care au lăsat-o, și-au legat numele de Cetatea Băniei.

Acțiunea pentru Renașterea Craiovei este organizația care promovează valorile și interesele craiovenilor, în scopul dezvoltării economice și sociale a orașului.

Scopul proiectului îl constituie valorificarea spiritualitătii craiovene, fiind o modalitate prin care ne propunem prezentarea orașului, dar și revitalizarea spiritului local și conștientizarea craiovenilor cu privire la rolul și locul Craiovei pe harta culturii.

  • Grigore Gabrielescu – 13 Ianuarie 1859, Craiova – 13 Martie 1915, Craiova
  • Constantin Titel Petrescu – 5 Februarie 1888, Craiova – 1957
  • Nicolae Romanescu – 18 Februarie 1854 (1853), în Craiova (Cloşani, Mehedinţi) – 31 August 1931, Craiova
  • Constantin D. Fortunescu – 28 Octombrie 1874, Craiova – 21 Sept. 1965, Craiova
  • Grigore Otetelisanu – 1786, Craiova – 18 Oct. 1869, Craiova
  • Stefan Ciuceanu – 4 Octombrie 1875, Craiova – 16 Martie 1936, Craiova
  • Vasile G. Paleolog – 1891, Craiova/1890, comuna Cornu, Dolj – 12 Februarie 1979, Craiova
  • Ion Firu – 21 Februarie 1926, Craiova – 1984, Craiova
  • Elena Farago – 29 Martie 1878, Bârlad – 4 Ianuarie 1954, Craiova
  • Petrache Poenaru – 10 Ianuarie 1799, Benesti, Vâlcea – 2 Octombrie 1875, Bucuresti
  • Theodor Aman – 20 Martie 1831, Câmpulung Muscel – 19 August 1891, Bucuresti
  • Nicolae Titulescu – 4 Martie 1882, Craiova – 17 martie 1941, Cannes, Franta
  • Jean Negulesco – 26 Februarie 1900, Craiova – 18 iulie 1993, Marbella, Spania
  • Mihai Pătrascu – 17 Iulie 1982, Craiova – 5 Iunie 2012, New York
  • George (Gogu) Constantinescu – 4 Octombrie 1881, Craiova – 11 Decembrie 1965, Coniston, Cumbria, Marea Britanie
  • Gheorghe Bibescu – 26 Aprilie 1804, Craiova – 1 Iunie 1873, Paris
  • Eustatiu Stoenescu – 14 Mai 1884, Craiova – 13 Septembrie 1957, New York
  • Nicolae Racovitã – 1835, Craiova – 1894, Roma
  • Barbu Dimitrie Stirbey – August 1789, Craiova – 12 Aprilie 1869, Nisa
  • Dimitrie Gerota – 17 Iulie 1867, Craiova – 3 Martie 1939, Bucuresti
  • Nicolae Vasilescu Karpen – 10 Decembrie 1870, Craiova — 2 Martie 1964, Bucuresti
  • Titu Liviu Maiorescu – Februarie 1840, Craiova – 18 Iunie 1917, Bucuresti
  • Alexandru Mitru – 6 Noiembrie 1914, Craiova – 19 Decembrie 1989, Bucuresti
  • Elena Teodorini – 25 Martie 1857, Craiova – 27 Februarie 1926, Bucuresti
  • Eugeniu Carada – 29 Noiembrie 1836, Craiova – 10 Februarie 1910, Bucuresti
  • Corneliu Baba – 18 Noiembrie 1906, Craiova – 28 Decembrie 1997, Bucuresti
  • Ion Tuculescu – 19 Mai 1910, Craiova – 27 Iulie 1962, Bucuresti
  • Constantin S. Nicolaescu-Plopsor – 20 Aprilie 1900, Plopsor, Dolj – 30 Mai 1968, Bucuresti
  • Constantin I. Angelescu – 10/12 Iunie 1869, Craiova – 14 Septembrie 1948, Bucuresti
  • Nicolae C. Coculescu – 31 Iulie 1866, Craiova, – 5 Noiembrie 1952, Bucuresti
  • Stefan-Marius Milcu – 15 august 1903, Craiova – 1 Secembrie 1997, Bucuresti
  • Nicolae S. Petrescu-Găină – 31 Martie 1871, Craiova – 15 Februarie 1931, Bucuresti
  • Ludovic Mrazec – 17 Iulie 1867, Craiova – 9 Iunie 1944, Bucuresti
  • George Fotino – 31 Iulie 1896, Craiova – 28 Iunie 1969, Bucuresti
  • Mariana Drăgescu – 7 Septembrie 1912, Craiova – 24 Martie 2013, Bucuresti
  • Ioana Radu – 17 februarie 1917, Bucuresti – 19 Septembrie 1990, Bucuresti
  • Constantin Argetoianu – 3/15 martie 1871, Craiova – 6 Februarie 1955, Sighetu Marmatiei
  • Paulina Vorvoreanu (născută Vrabiescu) – 8 Septembrie 1854, Craiova – 30 Septembrie 1944, Grădinile
  • Aristizza Romanescu – 24 Decembrie 1854, Craiova – 4 Iunie 1918, Iasi
  • Sabba Stefănescu – 12 Ianuarie 1857, Craiova – 16 August 1931, Sinaia
  • Traian Demetrescu – 3 Noiembrie 1866, Craiova – 17 Aprilie 1896
  • Stefan Botoiu – 1889 – ?
  • Jean Mihail – 1875, Craiova – 1936
  • Alexandru Aman – 2 Octombrie 1820, Craiova – 1885
  • Mihnea Gheorghiu – 5 Mai 1919, Bucuresti – 11 Decembrie 2011

Puteți vedea descrierea detaliată a fiecărui nominalizat accesând >>această pagină<<. Tot aici puteți și vota personalitățile pe care le considerați demnde de topul „10 mari craioveni”, apăsând butonul de like de sub fiecare.

Iată pe cine propun eu pentru „10 mari craioveni”

Trebuie să recunosc, eu și cu istoria nu suntem foarte buni prieteni. Dacă nu era această inițiativă, nici nu știam că atâția oameni minunați și talentați au avut de-a face cu cătunul meu plictisitor. Anyways, eu am ales șase. Nu mă întrebați de ce. Șase am considerat eu cifra magică. Și fără o ordine predefinită, aceștia sunt cei șase:

  • Mihai Pătrașcu
    (17 iulie 1982, Craiova – 5 iunie 2012, New York)

    Mihai Pătrașcu a fost un cercetător în informatică teoretică, care și-a desfășurat ultima parte a activității la Massachusetts Institute of Technology în Boston, Massachusetts. A fost absolvent al Șc. Nr. 24 „Sf. Gheorghe“, al CN „Carol I“ Craiova și Massachusetts Institute of Technology (MIT), SUA. Cu lucrarea de doctorat a obținut premiul pentru cea mai bună teză de la MIT, cea mai prestigioasă universitate de profil de pe glob În domeniul cercetării (MIT, IBM, MADALGO și din 2009 la AT&T) are multiple lucrări în informatică teoretică, citate pe plan mondial de 480 de ori (Google Scholar Citations) și a obținut multe premii, dintre care: – premiul pentru cel mai bun student în cercetare din SUA și Canada, 2005 – premiul pentru cea mai bună lucrare la Conferința ICALP, 2005 – premiul pentru cea mai bună lucrare la FOCS, 2008 – premiul Presburger în 2012 (acordat de Asociația Europeană de Informatică Teoretică) „pentru revoluționarea domeniului de structuri de date în care nu se înregistraseră progrese în ultimul deceniu. – L-am ales pentru că este o inspirație pentru mine, care (să zicem că) lucrez în domeniu. Un contemporan de-al meu, chair de la mine din oraș, a ajuns așa departe, pe domeniul care mă pasionează.

  • Mariana Drăgescu
    (n. 7 septembrie 1912, Craiova – d. 24 martie 2013, București)

    Marie Ana Aurelia (Mariana) Drăgescu a fost una din aviatoarele Escadrilei Albe, calitate în care a evacuat pe calea aerului răniți de pe Frontul de Răsărit în perioada 1941-1943. Ultima legendă feminină a aviaţiei române din cel de-Al Doilea Război Mondial, singura femeie care a văzut de sus, de la manşa unui avion sanitar, toate fronturile din faţa ostaşilor români. A făcut războiul din prima și până în ultima zi, fiind singura aviatoare care a luptat atât împotriva URSS, cât și împotriva Germaniei naziste. În timpul războiului escadrila a transportat peste 1500 de răniți. Este o eroină, ce pot să zic mai mult. Povestea ei ar trebui să ajungă cunoscută. Eu unul nu auzisem până acum de actele ei de eroism.

  • Vasile G. Paleolog
    (n. 1891, Craiova/ 1890, comuna Cornu, Dolj- d. 12 febr. 1979, Craiova)

    Critic de artă, eseist, exeget al operei lui Constantin Brâncuși și biograf al acesteia. Prieten cu Amedeo Modigliani, Guillaume Apollinaire, Ezra Pound, Constantin Brâncuși și alte personaje ilustre, va străbate Europa timp de 20 de ani înainte de a se stabili pe meleagurile natale in județul Dolj. Un personaj interesant, cel puțin. Care a avut o barbă impresionantă, nu credeți? Întâmplarea face să stau pe strada ce îi poartă numele. Cred că sunt destule motive pentru a-l nominaliza.

  • Elena Farago
    (n. 29 martie 1878, Bârlad – d. 4 ianuarie 1954, Craiova)

    Poetă îndrăgită care a compus versuri pentru copii. Creațiile cunoscute sunt „Cățelușul șchiop”, „Gândăcelul”, „Cloșca”, „Sfatul degetelor” și „Motanul pedepsit”. Elena Farago a debutat în 1898 cu un reportaj, pe care îl semnează Fatma. În 1902 publică prima poezie în ziarul România Muncitoare.În anul 1906, Elena Farago publică primul său volum de poezii, Versuri, la îndemnul lui Nicolae Iorga. Din 1907 se stabilește la Craiova, unde o vor găsi evenimentele sângeroase ale acestui an, iar din cauza afilierii ei la mișcarea țărănească a fost arestată și eliberată numai la intervențiile lui Iorga. În această perioadă l-a adoptat pe fiul său, Mihnea. În 1913 se va naște fiica Elenei, Cocuța. Este laureată de către Academia Română. În 1921 este numită director al Fundației „Alexandru și Aristia Aman” din Craiova, fundație pe care o va conduce timp de 30 de ani. Poeziile ei mi-au făcut copilăria mai frumoasă. Atât mie cât și altor milioane de copii, sunt sigur.

  • Constantin S. Nicolaescu-Plopșor
    (n. 20 aprilie 1900, Plopșor, Dolj – d. 30 mai 1968, București)

    Arheolog, istoric, etnograf, folclorist, antropolog, geograf, membru corespondent al Academiei Române. A înființat Institutul Arheologic Oltenia, Institutul de Istorie Națională, o revistă (Gând și slavă oltenească), o editură (Pământ și suflet oltenesc), Asociația Folcloriștilor Olteni, filiala din Craiova a Academiei Române (devenise membru corespondent al Academiei de tânăr, din 1938). A scris și publicat foarte mult, de la culegeri de folclor la studii mari (a fost și coordonatorul grupului de cercetători de la Porțile de Fier – insula Ada-Kaleh).

  • Mihnea Gheorghiu
    (n. 5 mai 1919, București – d. 11 decembrie 2011)

    Poet, prozator, dramaturg, eseist, cineast și traducător român asociat la început cu (neo)avangardismul. A fost ales în 1996 ca membru titular al Academiei Române.Este fiul anticarului Dumitru Gheorghiu și al soției sale, învățătoarea Alexandrina. A urmat școala primară „Madona Dudu” și liceul „Frații Buzești” din Craiova, apoi a urmat studii de litere și filozofie la Universitatea din București. Distins cu titlu de Doctor Honoris Causa al mai multor instituții de învățământ superior. A fost decorat cu „Meritul Cultural” clasa I, Ordinul „Apărarea Patriei”, Ordinul „Pentru Merit”, Ordinul Literelor și Artelor (Franța), Ordinul pentru Merit (Germania), Ordinul Republicii Italiene.

Acestea sunt nominalizările mele pentru „10 mari craioveni”, chiar dacă sunt doar 6. Intrați și voi și votați-vă preferații, sunt sigur că pe lângă cei deja cunoscuți, veți descoperi oameni talentați, pasionați, care au reușit să-și lase amprenta asupra omenirii și care sunt o inspirație pentru noi toți.

Aruncă un ochi pe blog să vezi despre ce alte chestii am mai scris. Lasă un comentariu mai jos cu părerea ta și, de ce nu, dacă ți-a plăcut, un like/share m-ar ajuta mult. Mulțam!


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.