Te-ai întrebat vreo dată care e diferența dintre cafeaua robusta și arabica? Știi ce e aia cafea de specialitate? Știi măcar cum se bea corect, cafeaua? Nu, nu știi. Iți zic eu că nu știi.

Nu de alta, dar nici eu nu știam. Că așa sunt eu, necultivat. Beau cafea de când mă știu. Zilnic, macar una. Mai mult că un ritual, sau pentru beneficiile sociale. Dar nu sunt genul care nu poate trăi fară. Și nici nu am dezvoltat vre-un cult al cafelei. Sau o cultură. Auzisem de cafea de specialitate, dar nu știam ce-i aia. Până acum. Acum știu, și vă zic și vouă, dacă citiți în continuare articolul ăsta.

Despre cafea: diferența dintre arabica și robusta

Ce este cafeaua? Cafeaua este băutura obținută din boabe de cafea prăjite și măcinate. Boabele de cafea sunt de fapt semințele fructelor arborilor de cafea.

Arborele de cafea face parte din familia Rubiaceae, genul Coffea. Acestea au două specii importante: Arabica și Robusta (Canephora).

Fructele de cafea se mai numesc și cireșe. Cireșe de cafea.

Diferența dintre cele două specii principale se poate vedea în primul rând din bobul de cafea: bobul de cafea robusta are o formă mai rotundă iar crestătura este dreaptă, în timp ce bobul de cafea arabica are o formă mai alungită iar crestătura din acesta are o ușoară formă de „s”. Pe lângă asta, mai sunt și alte deosebiri:

Atribut	Arabica	Robusta
Origine	Ethiopia	Africa Centrală și de Vest
Altitudine	600-2200+ m	0-900 m
Timp de maturare	7-9 luni	9-11 luni
Înălțime arbust	2,5 – 4,5 m	4,5 – 6,5 m
Temperatura necesară	15 – 24 C	18 – 36C
Necesar ploaie	1200-2200 mm/an	2200-3000 mm/an
Corp	delicat către mediu	plin
Cofeină	0,8% – 1,5%	1,7% – 3,5%
Număr de cromozomi	44	22
Zaharuri (sucroză)	6% – 9%	3% – 7%
Lipide	15 – 17	10 – 11,5
Acid colagenic (CGA)	5,5% – 8%	7% – 10%
Productivitate	redusă	ridicată
Gust	Dulce, catifelat ,fructat, delicat, nutty sau ciocolată,ușor acid	Amărui, pământos, de cereale,nutty și ciocolată

Iar pentru ca tu să te bucuri de o ceașcă de cafea, o grămadă de oameni sunt implicați. Drumul cafelei arată ceva de genul: Fermă > Culesul cafelei > Procesarea cafelei > Ambalarea în saci > Transport > Prăjire > Măcinare > Preparare. În toți acești pasi sunt implicați oameni. Ar trebui să fii mândru că așa mulți oameni muncesc ca să-ți bei tu cafeaua liniștit.

Ce înseamnă cafea de specialitate?

Pe scurt, termenul de „Cafea de Specialitate” se asociază de cele mai multe ori cu cafeaua de înaltă calitate. Cafea rezultată prin eforturi susținute de a face din calitate o prioritate principală. Și nu este efortul unei singure persoane, după cum vă ziceam mai sus. Cafeaua trece prin multe mâini până ajunge în ceașca ta.

Cafeaua de calitate este rezultatul tuturor celor implicați în lanțul de producție. Specialiști ce lucrează în armonie și acordă o atenție deosebită standardelor și excelenței. De la fermier, cumpărătorul cafelei verzi, prăjtor și barista. Până și consumatorul cafelei contează. Ăsta ești tu.

Cafeaua de larg consum

În caz că nu știați, cafeaua este un bun listat la bursa de valori (commodity) la fel ca și aurul sau petrolul. Prețul ei fluctuează la fel ca la alte bunuri de larg consum și nu este influențat de calitatea sau gustul cafelei. Vorbim aici de cafeaua din supermarket pe care o bem în fiecare zi. Nu contează unde a fost cultivată, când a fost recoltată sau cum a fost prelucrată. Cafea să fie. Așa gândește majoritatea. Inclusiv eu, de ce să te mint.

Cafeaua de specialitate – în detaliu

Termenul de “cafea de specialitate” care a fost detaliat și care a evolut în timp, a fost folosit pentru prima dată de către Erna Knutsen într-un articol din revista “Tea & Coffee Trade Journal”, apărut în anul 1974. Inițial acest termen a fost atribuit boabelor cu cel mai bun gust, specific microclimatelor geografice specialte în care au fost crescute.

Acum, pentru ca o cafea să fie considerată de specialitate, trebuie să respecte mai multe reguli (ca la whisky):

• să fie cafea arabica;
• să aibă minim 80 din 100 de puncte în urma unei evaluări;
• să se poată face trasabilitatea acesteia până la nivel de fermă;
• boabele să nu aibă nici un defect primar și maxim 5 defecte secundare.

Aceasta evaluare se face inițial vizual, la boabele verzi, iar mai apoi prin degustare în urma prăjirii. Evaluarea vizuală, sau grading-ul, se face pe 350g de cafea. Aici se verifică dacă boabele au defecte (niciun defect primar și maxim 5 defecte secundare).

Apoi, prin degustarea în urma prăjirii, cafelei i se asigneaza un scor (maxim 100 de puncte). Acest scor este o medie dintre mai multe atribute, cum ar fi aciditate, corp, aromă, gust, dulceață, retrogust (ca la vin).

Procesul de degustare a cafelei se numește „cupping” și are și acesta niște reguli bine definite. Dar despre asta o să vă zic poate cu alta ocazie. În urma acestei degustări, degustătorul analizează caracteristicile cafelei și îi acordă scorul mai sus menționat, hotărând dacă cafeaua se încadrează sau nu în gradul de specialitate. La un astfel de cupping am fost și eu.

Am fost la o degustare de cafea de specialitate

Și de acolo am învățat toate lucrurile astea. Și am avut că speakeri doi experți în ale cafelei. Și anume de la Gigi Corneanu – sales manager Muse Coffee și Ovidiu Șodolea – manager Muse Coffee. Iar dacă nu ați ghicit, la Muse Coffee găsiți cafea de specialitate, cei doi fiind experți în ale cafelei. Și că să vă răspund și la întrebarea aia cu „unde găsiți cafea de specialitate în Craiova?”, la ei, la Muse Coffee. Sunt și 3 cafenele care oferă așa ceva. Dar cel mai sigur să v-o faceți cu mâna voastră.

Și ce loc ar fi mai bun pentru o degustare de cafea, decât o librărie? Bine, o librărie ce vine la pachet și cu o ceainerie/cafenea. Și da, avem așa ceva în craiova, la librăria Elena Farago. Unde poți să te cultivi citind cărți și să iți încălzești sufletul cu un ceai. Sau o cafea. Nu eu, eu am plăceri mai puțin rafinate. Dar alții pot, dacă doresc.

Deci cam așa cu cafeaua. Eu, mă știți, mai mult cu degustările de vin. Dar nu zic nu nici la o cafea bună. Ceea ce vă doresc și vouă!