Crama Gîrboiu-vinuri „seismice” din zonă Vrancei la Brânzeturi cum se…cuVin

Publicat de MarianBuzarnescu pe

Știu că am mai avut o degustare de vin lunile trecute, dar nu a fost „oficială”. Am avut însă, prima degustare oficială din 2021, cu Crama Girboiu, după (ce sper că a fost) apogeul pandemiei. Că nu pot zice încă, „post-pandemie”. Dar, ușor, ușor, intrăm în normalitate, iar degustarea de vin este un exemplu pentru mine în direcția asta. Dacă nu știți despre ce vorbesc, mă refer la proiectul meu de suflet, marca asbo.ro în parteneriat cu dictionarculinar.ro, și anume „Brânzeturi cum se…cuVin. Adică degustările de vinuri autohtone (și nu numai) asociate cu brânzeturile Delaco. Găsiți mai multe exemple #peblog.

#Disclaimer, deși pare că la masă mea ne-am vorbit dinainte să ne asortăm cu un vin roșu, a fost o coincidență pur întâmplătoare (îmi place să folosesc pleonasme).

 Ne-am asortat cu vinurile de la Crama Gîrboiu
Ne-am asortat cu vinurile de la Crama Gîrboiu

Ei bine, de data asta am degustat vinurile de la Crama Gîrboiu. A fost o experiență interesantă, în primul rând psihologic. Mulți dintre noi „uitasem” cum decurge o degustare oficială. Și unii dintre noi nu mai participaseră la evenimente de genul de mai bine de un an. Nu și eu, dar unii. Apoi am avut și niște noutăți, și aici mă refer în principal la mine căci pentru unii din colegii mei nu au fost noutăți. Una ar fi locația cramei, și anume zona Vrancea. Alta ar fi un soi nou pe care eu nu l-am mai întâlnit până acum, Șarbă.

Ce vinuri de la Crama Gîrboiu am degustat?

Mă bucur că ai întrebat, cititorule. Dar mai întâi, puțin despre cramă. Pe scurt, istoria Cramei Gîrboiu începe în 2005. În 2006 sunt plantate primele soiuri nobile. În 2009 apare prima Șarbă sec din România (gama Livia). În 2013 apare Epicentrum, primul vin de AUR. În 2015 apare gama Tectonic și Bacanta. Cuartz, primul Spumant Charmat din Fetească Albă apare în 2016. Apoi urmează o serie de alte evenimente și premii pe care crama le dobândește. Asta, pe scurt, desigur.

Și înainte să trec la vinuri, trebuie să precizez de asemenea că degustarea s-a ținut la „Ribs House„, locație dragă nouă unde am ținut mai multe evenimente și înainte de pandemie. Probabil nu ar trebui să mai menționez pandemia așa des. Vinurile ne-au fost prezentate de către Eugan Taraș, iar brânzeturile, că de obicei, au fost povestite de către Daniel Botea. Deci fără a mai trage de timp, vinurile serii au fost:

  1. Cuartz White (Alb)  (spumant Fetească Albă) + Camembert Île-de-France,
  2. Bacanta Barrique Sarba + Cheddar Delaco,
  3. Petite Helena (Chardonnay și Sarba) + Maasdam Delaco D’Exceptie,
  4. Bacanta Special Edition Tămâioasă Românească + Emmentaler Delaco,
  5. Constantin  (Merlot + Cabernet Sauvignon + Fetească Neagră) + Grana Padano Delaco D’Exceptie,
  6. Cuartz Rosé (spumant rosé) + Brie-au-Bleu Île-de-France.
Vinuri de la Crama Girboiu si branzeturi Delaco
Vinuri de la Crama Girboiu si branzeturi Delaco

Ce combinație m-a cucerit?

Trebuie să zic că din cele 6 vinuri degustate, 4 au fost albe. De obicei nu-mi plac vinurile albe din motive subiective, însă gama de vinuri de la Crama Gîrboiu m-a dat pe spate. Au fost unul mai bun ca celălalt. Nu o să intru în detalii despre fiecare combinație, însă vă voi zice câteva cuvinte despre cea care m-a marcat cel mai mult.

După cum ziceam mai sus, a fost pentru prima dată când am degustat soiul Șarbă, și printre puținele dați în care am preferat vinul alb. Probabil că e ceva special prin zona asta a Vrancei. Să fie oare cutremurele? În orice caz, Șarba m-a impresionat. Dar de îndată ce o completezi cu alt soi, să zicem, Chardonnay, deja trecem la alt nivel.

Dacă nu v-ați prins încă, asocierea mea favorită a fost cea cu numărul 3, Petite Helena (Chardonnay și Sarba) Maasdam Delaco D’Exceptie. Vinul a avut balanța perfectă între aromele florale și aciditate. Și o culoare foarte liniștită. Pe lângă asta, Maasdam era deja printre brânzeturile mele preferate, deci nu a făcut decât să-mi întărească alegerea. În caz că nu știți, brânza Maasdam este o branză olandeză în stil emmental. Fabricată din lapte de vacă, este învechită cel puțin patru săptămani, deci se coace mai repede decât alte brânzeturi făcute în Olanda. Maasdam are găuri rezultate din procesul de maturare și o coajă netedă, galbenă.

Dacă ar fi să descriu vinul printr-un singur cuvânt, metaforic vorbind, acel cuvânt ar fi rejuvenare. Cuvântul pentru brânză ar fi împlinire. Iar combinația, zic eu că ne-a dat speranță.

La sfârșitul serii toată lumea s-a simțit bine, poate că din cauza vinului, sau poate că pur și simplu au fost fericiți să participe la un astfel de eveniment după atâta timp. Dar ce mai contează motivul, fericiți să fim! Ceea ce vă doresc și vouă.


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.