Crama Delta Dunării și Vinurile bio La Săpata în combinație cu brânzeturi Delaco: Brânzeturi cum se… cuvin #35
Iată-ne ajunși la episodul #35 din seria oltenească „Brânzeturi cum se…cuvin”. Când zic serie mă refer la proiectul cu degustări de vinuri realizat de Asociația Bloggerilor Olteni împreună cu dictionarculinar.ro. Și cum eu sunt personaj principal de câțiva ani la acest proiect, o să va zic și vouă ce vinuri bio de la Crama Delta Dunării am degustat. Vinurile La Săpata. Și desigur, nelipsitele brânzeturi sub brandul Delaco care au acompaniat vinurile că să fie totul bine. „Epsisodul” ăsta s-a ținut la Trattoria Chiriac, un local proaspăt apărut la noi în Craiova, undeva în apropierea Pieței Chiriac, după cum îi spune și numele. Aici am petrecut câteva ore bune alături de bloggeri, prieteni și iubitori de vinuri. Și da, majoritatea persoanelor prezente intră în toate cele 3 categorii.
Cramă Delta Dunării și vinurile bio La Săpata
Am avut alături de noi pe Roberto Pieroni, care ne-a povestit mai multe despre crama pe care o reprezintă și vinurile lor. Crama Delta Dunării poartă numele ăsta pentru că, se află chiar lângă Delta Dunării. Se află undeva prin zona Tulcea și se întinde pe vreo 25 de hectare. „La Săpata” era un sit arheologic în jurul unei cetăți, care avea numele acesta. Cum nu se făcea nimic cu numele ăsta, au decis să îl atribuie vinurilor produse de ei, creând astfel un brand. Brand-ul „La Săpata”.
Este o cramă artizanală ce pune foarte mare accent pe calitate. Vinul produs aici este vinificat manual. Se mândresc cu vinurile lor bio. V-am mai spus de câteva ori despre vinuri bio, și ce înseamnă asta, chiar și recent la degustarea #33. În principal, nu sunt folosite pesticide sau ierbicide. Tratamentele viței se fac doar cu produse naturale: sulf muiabil și piatră vânată. Mai mult decât atât, 85% din vie se lucrează cu cai. Mai puțin tratamentele cu piatră vânată. Forța de muncă este și ea „naturală”, ei lucrând doar cu personal autohton.
Roberto ne-a mai spus unul din secretele definitorii ale gamei „La Săpata”. Se săpa doar pe rândul de viță de vie. Printre rânduri se lasă buruienile să crească libere și fericite. Pe lângă faptul că aceste buruieni au un rol benefic în stabilizarea solului când sunt precipitații, acestea oferă și anumite arome speciale pe care strugurii îi percep, dându-le arome speciale care mai târziu ajung în vinurile pe care noi le savurăm.
7 vinuri La Săpata + 6 brânzeturi Delaco = fericire
Am început cu un Frizante Artizanal din Fetească Regală combinat cu Camembert Ile de France. Frizante este un vin spumant. Cel pe care l-am băut noi din gama La Săpata este făcut din Fetească Regală culeasă timpuriu. Are o aciditate mare și zahăr puțin. Mustul nefermentat se ține în congelator, apoi primăvara este scos și fermentat 2-3 zile apoi îmbuteliat. Fermentația se termină în sticlă, motiv pentru care pot apărea depuneri pe fundul sticlei. Are undeva la 11.2g zahăr și 12.5% alcool. Frizante este un vin de vară, care se bea rece. La noi a mers și iarna, combinat cu Camembert Ile de France. Camembert-ul este o brânză franțuzească grasă cu mucegai alb. Are o crustă subțire și albă. A fost aleasă această asociere pentru ca grăsimea din brânză să compenseze aciditatea vinului. A fost o combinație foarte reușită dacă mă întrebați pe mine.
A doua combinație a fost Aligote + Brie au bleu Ile de France. Aligote e un vin alb, sec cu doar 3.5g rest de zahăr. Are un gust proaspăt, ușor fructat și aromat. O culoare galben pai cu tente verzui. A fost asociat cu Brie au Bleu din aceleași motive ca și prima combinație. Brie au Bleu este o brânză grasă, aproape la fel ca și Camembert-ul. Numai că, aici mai apare și puțin mucegai albastru în peisaj.
Combinația #3: Fetească Regală + Havarti Delaco D’Exceptie
Feteasca Regală este un soi autohton, printre cele mai populare soiuri din România. În caz că vă întrebați, majoritatea vinurilor din gama La Săpata au pe etichetă o egretă. Egreta este o pasăre reprezentativă din Delta Dunării. Revenind la vin, combinația asta m-a cucerit, efectiv. Feteasca Regală este vinificat cu must obținut din prima presare a strugurilor întregi. Fermentarea se face la 18˚C apoi este maturat în oțel inoxidabil pe o perioadă de 6 luni cu drojdie subțire. Are o culoare foarte frumoasă, tot un fel de galben pai. Are o aciditate mai mare ca Aligote-ul, este foarte parfumat cu un buchet floral intens, tente de caise.
Havarti este o brânză daneză aromată și cremoasă, obținută din lapte de vacă pasteurizat. Numele provine din anul 1852, din regiunea Havarthigaard în Øverød. Este o brânză semi-moale, cu aromă de unt moale, cu o textură moale și un gust untos, puțin dulceag și ușor acid. Este printre brânzeturile mele preferate și combinația asta mi-a plăcut atât de mult încât am votat-o la tombola de la sfârșitul degustării. Spoiler alert, am și câștigat-o. Deci am putut să mă bucur de brânză și a doua zi. Vinul încă îl am, aștept ocazia potrivită să îl savurez 🙂
Apoi au mai urmat 2 combinații cu Babească Neagră
Mai întâi am avut un Roze din Babească Neagră pe care l-am asociat cu Cașcaval Sofia. Roze-ul din Babeasca Neagră „La Săpata” are nuanță foarte drăguță de foaie de ceapă. Are un nas fin fructat și arome florale. Cașcavalul Sofia de la Delaco este probabil cașcavalul standard cu care sunt obișnuiți mulți oameni. Este destul de popular, răspandit în toată peninsula Balcanică. Are o textură fermă, semi-tare și un gust ușor sărat. Și o aromă fină de lapte. Sincer să fiu, după combinația anterioară, nu pot să spun că asta m-a impresionat foarte mult.
Apoi am avut o altă combinație: Babească Neagră + Emmentaler Delaco. Babeasca Neagră în variantă roșie are o culoare foarte frumoasă, rubinie. Putem simți note fine de fructe și de cireșe. Are un gust neted și catifelat, fructat. Că majoritatea vinurilor din gama La Săpata este sub Denumire de Origine Controlată, mai exact – Podgoria Sarică Niculitel DOC. Emmentaler-ul este o brânză originară din valea Emmental din Elveția. Este brânza aia cu găuri multe și mari pe care tot încerca să o fure Jerry. De unde și gluma că se face din 1 litru de lapte de vacă pasteurizat și 1 litru de găuri. Este o brânză tare destul de greu de obținut, tocmai din acest motiv, că trebuie ținut cont și de calitatea brânzei dar și de găurile specifice. Are un gust dulceag, usot acid și o aromă fructată cu nuanțe de nucă.
Asocierea mea preferată: Fetească Neagră + Gouda Delaco D’Exceptie
Deși mi-a plăcut foarte mult combinația #3, trebuie să recunosc că cel mai mult mi-a plăcut #6. Adică asta, cu Fetească Neagră și Gouda. Am stat foarte mult să mă gândesc care a fost preferată mea. Am ales să o votez pe cealaltă în seara degustării tocmai pentru că știam că asta va fi o alegere mult mai populară, deci șansele mele să câștig ar fi fost mult mai mici. Însă, acum pot să spun că defapt, mi-a plăcut mai mult combinația cu numărul 6. Feteasca Neagră este un vechi soi autohton de struguri din România. Vinul are tente rubinii și o aromă de fructe de pădure, vișine, prune uscate, stafide negre, este ușor condimentat, amintind de scorțișoară, piper, ienibahar sau vanilie. Ca orice vin roșu, este mai bogat și mai fin odată cu învechirea. Fetească Neagră din gama La Săpata are specifica culoare rubinie, un parfum foarte atrăgător de fructe roșii puțin uscate și un gust foarte catifelat, fructat.
Gouda este brânză de origine olandeză, printre cele mai populare din lume. Că tot am fost eu recent prin Olanda și v-am zis în articolul aferent despre magazinele pline de brânză pe care le găsiți pe acolo. Este o brânză cu o textură moale și elastică și un gust dulceag, caracteristici dobândite în urma procesului specific de „spălare a cașului”. Deși nu am ajuns prin orașul Gouda de la care își ia numele brânza asta, pot să vă zic că olandezii se mândresc cu brânza lor. Tradițional se face din lapte de vacă, însă numele nefiind protejat, unii adaugă și lapte de oaie sau capră.
Așadar și prin urmare, asta a fost combinația mea preferată. Feteasca Neagră din gama La Săpata este un vin mirobolant, foarte aromat și în combinație cu Gouda Delaco D’Exceptie, o brânza mândră olandeză, mi-au făcut seara memorabilă.
Asta + prietenii + surpriza de la final
Surpriza a fost un Frizante Artizanal Rose din Babească Neagră. Pe principiul „am început cu frizante, terminăm cu frizante”. Trebuie să recunosc, ăsta mi-a plăcut mai mult ca primul. Adăugăm și faptul că ăsta a fost deschis „în mod tradițional”. Vă las mai jos filmarea lui Daniel cu momentul respectiv.
După asta, am făcut tradiționala poză de grup. Puteți observa cât de fericiți eram cu toții. Ce pot să zic, a fost o degustare reușită. Dacă v-au plăcut relatările mele, puteți da un like și un share articolului ăsta, m-ar ajuta. Mulțam fain! Să aveți și voi parte de experiențe din astea mișto.
0 comentarii