Hey… Heeey! Ghiciți ce am mai făcut eu. Da. Am fost iar la degustare. Cred că ar trebui să îmi rebrenduiesc blogul că în ultima vreme numai despre asta scriu. Dar ce să și faci? Dacă nu-mi mai vine să mă plâng despre societate și femei… Aaaanyways, eveniment, degustare, Brânzeturi cum se Cu…Vin, Asociația Bloggerilor Olteni, dictionarculinar.ro-știți voi. De data asta cu Domeniile Sâmburești și ca de obicei Delaco. Dar bonus, pentru că v-am neglijat cu alt gen de articole, o să vorbesc mai pe larg despre brânză. Și probabil vin. Și Stalin.

Deci hai să vorbim despre Domeniile Sâmburești și brânză!

Dar nu înainte de a vă zice câteva chestii despre locație. Casa Ghincea. Un restaurant spațios, cu un decor romantic, situat în centrul Craiovei. Ne-am simțit foarte bine acolo. Poate mult prea bine. Dar pot zice că a fost locul perfect unde să degustam vinurile de la Domeniile Sâmburești și brânzeturile Delaco aferente. Am avut și speakeri, pe Narcis Neagoe, care ne-a zis despre vinuri și Alin Sintimbrean care ne vorbește mereu despre brânzeturi. De la ei am aflat ce, de ce, de unde, când și mai ales cum. Cine?

Cititori, care-i faza cu brânza?

V-ați întrebat, oare, cine a “inventat”  brânza? Adică mi se pare că e unul din chestiile alea care, pur și simplu, sunt acolo. Dar nu mi-am pus până acum problema aia existențială: cum s-a făcut prima brânză? Ei bine, eu am aflat. Și o să vă zic și vouă. Story time!

Ca majoritatea chestiilor din lumea asta (inclusiv tu), descoperirea brânzei a fost un accident. Legenda spune că brânza a fost descoperită de un arab nomad, întâmplător, într-o zi călduroasă de august. Glumesc, nu exista august pe atunci. Dar Ahmed al nostru există și aparent se grăbea să plece prin deșert. Încă nu se inventase iaurtul de băut, așa că Ahmed și-a luat ca gustare lapte proaspăt muls de la o oaie. Pentru că nici recipientele refolosibile din plastic nu se inventaseră, Ahmed a pus laptele în stomacul unui miel sacrificat de curând. Cum se mai face, de obicei. Mmmm, stomac de miel proaspăt!

După ce a călărit prin deșert ore în șir, calul, că nici ATV-urile nu se inventaseră încă, lui Ahmed i s-a făcut sete. Dar datorită căldurii intense, mișcării cauzate de tropotul calului și a enzimelor din stomacul mielului, laptele se transformase în zer și caș. Chimia este minunată. Oricum, lui Ahmed nu i-a păsat, a băut zerul și a mâncat cașul. Cum se face, de obicei, când descoperi ceva ce nu ai mai văzut până atunci. Sunt sigur ca și cianura a fost descoperită întâmplător de foarte multe ori.

În orice caz, brânza a fost descoperită de neamurile de păstori. Pe vremuri, laptele era o sursă importantă de proteine, însă nu putea fi exploatat decât o perioadă scurtă de timp. Descoperirea brânzei a permis stocarea pe perioade mai lungi de timp și transportul mai ușor. Aparent, sumerienii și egiptenii produceau brânză acum mai bine de 4000 de ani. Pe la noi prin Europa era mai frig, deci cantitatea de sare folosită pentru conservare a putut fi mai mică, permițând prezența anumitor microorganisme în produsul finit. Iar, mai apoi, s-a ajuns la maturare. Grecii și romanii considerau brânza un aliment de bază și aveau mai multe modalități de preparare și maturare a acesteia.

În Evul Mediu fabricația brânzeturilor a avansat încet, în special în jurul mânăstirilor. Am auzit și eu că brânza de călugăr e foarte bună. Apoi coloniștii au dus brânza în lumea nouă, unde erau pășuni întinse. Apoi revoluție industrială, au descoperit ăștia frigiderul și BAM. Au dus producția de brânzeturi la un alt nivel.

Dar destulă istorie, hai să ne întoarcem la oile noastre, brânza de la degustare…

Am bătut destul câmpiile Americii de Nord. Trebuie să vă zic despre degustarea asta cu Domeniile Sâmburești și brânzeturile Delaco, înainte să vă plictisiți de aberațiile mele. Am avut pe mese 5 împerecheri, una mai bună ca cealaltă. Am să vă vorbesc de ultima, Cabernet Sauvignon(despre care vă zic mai târziu) și Irish Cheddar din gama Delaco D’Exceptie. Acompaniat cu oțet balsamic și piper mozaic, cheddarul este în topul brânzeturile mele preferate. Și nu numai, aparent este cea mai cunoscută brânză din Marea Britanie și una din cele mai comercializate la nivel mondial. Din secolul XVI-lea și până acum, a avut timp să câștige popularitate, zic. Este o brânză tare, din lapte de vacă. Dar are acel je ne sais quois, care îmi place mie.

 Irish Cheddar cu oțet balsamic și piper

Irish Cheddar cu oțet balsamic și piper mozaic

Că să am un punct de referință, îl am pe Joseph Harding, “tatăl” brânzei Cheddar, care spune că o brânză Cheddar de calitate este “fermă în textură, cu tendința de topire în gură și o aromă asemănătoare alunei”. Și așa a și fost. Nu știu de ce pe la noi nu e popular ceddarul, că mie îmi place foarte mult. Bună treabă, Delaco!

Cheddarul a fost acompaniat de Cabernet Sauvignon Domeniile Sâmburești

 Daniel prezentând combinația mea preferată: Cabernet Sauvignon de la Domeniile Samburesti și Irish Cheddar Delaco D'Exceptie

Daniel prezentând combinația mea preferată: Cabernet Sauvignon de la Domeniile Sâmburești și Irish Cheddar Delaco D’Exceptie

Cei de la Domeniile Sâmburești spun că sunt renumiți pentru vinurile Cabernet Sauvignon. Și pe bună dreptate, m-a impresionat. Considerat mult timp că fiind un soi antic, studiile genetice recent realizate la Davis University of California au arătat faptul că soiul Cabernet Sauvignon este de fapt un urmaș hibrid al soiurilor Sauvignon blanc si Cabernet franc. Boabele de Cabernet Sauvignon sunt mici și au o peliculă groasă și foarte dură. Această duritate face ca strugurii să fie rezistenți la boli și stricăciuni. Și pot rezista cu ușurință la ploile de toamnă, deci este un soi cu o maturarizare mai târzie. Toate caracteristicile astea, împreună cu aroma puternică l-au făcut unul dintre cele mai populare varietăți de vin roșu.

Fun fact: cică vinul de Sâmburești ar fi fost vinul preferat al lui Stalin. Eu nu am fost așa de apropiat de el, deci nu pot să vă confirm.

Cei de la Domeniile Sâmburești spun despre Cabernet Sauvignonul lor că este “un vin bărbătesc, cu echilibru și astringentă bine temperată”. Ei bine eu am căutat cuvântul astringență pe net și am aflat că este “proprietate a substanțelor de a fi astringente”, ceea ce nu este foarte util, nu-i așa dexonline? Lăsând gluma, este într-adevăr un vin bărbătesc, cu un gust puternic. Lucru care m-a atras și mai mult la combinația asta. Tonuri de cireșe negre, fructe de pădure și taninuri nepotolite. Să vă mai zic și de postgustul puternic și despre alcool? Ei bine, e bun. Asta e cuvântul. E un vin cu potențial de învechire și care merge foarte bine asociat cu cărnuri roșii, fripturi, paste cu sos, brânzeturi puternic aromate…. chestii pe care le mănâncă un mascul feroce ca mine de obicei. Pot să zic că am fost foarte fericit după ce l-am degustat. Așa fericit încât mi-am făcut poze cu fanele prezente.

Brânza mi-a sugerat putere. Vinul-bărbăție. Iar împreună, opulență. Și pe final, ca de obicei, mai multe poze de la eveniment 🙂

Gepostet von Marian Buzarnescu am Freitag, 23. Februar 2018


Comentează!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: