Astăzi vom vorbi despre pești! Despre ăia de înoată pe sub apă, mai exact. Despre pești, ciclostomi, păsări, mamifere, habitate, ecologie, și alte cuvinte cheie din astea. Dar în principal despre pești. Mai exact, speciile de pești care se regăsesc în Gilort, care este un afluent al Jiului care se găsește în mare parte în județul Gorj. Care e în Oltenia. Nu vom vorbi doar despre pești, ci și despre cum habitatele lor naturale sunt în pericol din cauza intervenției omului și a schimbărilor climatice. Și mai important, vom vorbi despre Fish for Life, un proiect care încearcă să refacă și reconstruiască mai sus menționatele habitate. Adică, să salveze peștii!

De ce sunt peștii de pe Gilort în pericol?

Există oameni de știință care „măsoară” pești. Adică, fac un fel de referendum al peștilor(și a altor vietăți) din diverse zone/habitate. Astfel de măsurători științifice s-au făcut și în zonă Gilortului, și au confirmat că anumite specii sunt din ce în ce mai rare, iar unele chiar nu se mai găsesc în amonte. În amonte, în caz că nu știți, înseamnă în susul răului. Adică spre locul de unde izvoraște.

Faptul că peștii s-au împuținat, o confirmă și pescarii locali. Deci este clar că avem de-a face cu o problemă. Dar nu este doar pe Gilort această problemă, multe specii sunt în declin din cauza mai multor factori diverși. Majoritatea acestor factori sunt datorați intervenției umane. Alt factor important o constituie schibarile climatice. Care, pot fi atribuite în pare parte tot intervenției omului.

Mai specific zonei, avem de-a face cu defrișări și pășunat excesiv care au dus la eroziunea malurilor. Practic tot din cauza intervenției umane răul își schimbă cursul iar habitatele peștilor sunt afectate. Și mai specific avem un prag de beton ce a fost construit pentru a proteja pilonii podului de la Târgu Cărbunești. Asta afectează în mod direct anumite specii de pești care nu mai pot urca în amonte, să se reproducă. Da, din cauză că vrem noi să circulăm cu mașinile, nu se mai reproduc peștii.

Am aflat despre pești și problemele lor în cadrul unui infotrip al proiectului Fish for Life

Există și oameni care și-au dat seama de acese probleme și încearcă să le remedieze. Așa a apărut inițiativa Fish for Life. Aici la noi, la Gilort s-au reunit mai multe entități ce încearcă să restaureze habitatele mai multor specii de pești autohtone ce sunt amenințate de ce ziceam eu mai sus. Este vorba despre Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, în colaborare cu Invisible Nature și Universitatea din București (CCMESI).

Numele complet al proiectului este „Refacerea culoarelor de migrație și a habitatelor pentru speciile de pești reofili din Răul Gilort” pe raza comunei Bengesti-Ciocadia. Proiectul Fish for Life a început la 1 Septembrie 2017 în arealul Sitului Natura 2000 Răul Gilort.

Proiectul Fish for Life este finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE+ Nature și co-finanțat de Guvernul României.

Printre obiectivele Fish for Life se numără:

• Îmbunătățirea diversității habitatelor pentru peștii reofili;
• Reducerea fragmentării habitatelor pentru pești;
• Îmbunătățirea calității apei;
• Creșterea gradului de conștientizare a importanței râurilor pentru mediu;
• Menținerea caracteristicilor hidromorfologice a cinci corpuri de râu pe o distanță de aproximativ 26 de km.

În Septembrie 2023 au fost finalizate o serie de lucrări de reconstrucție ecologică pe râul Gilort, în cadrul Proiectului Fish for Life, pe care am fost să le văd cu ochii mei, despre care vom vorbi mai jos. Nu am fost singur, am fost cu alți colegi bloggeri, cosăteni din Craiova dar și de la București.

Ce specii de pești de pe Gilort sunt în pericol?

Cum ziceam, peste tot pe glob, multe specii de animale de toate felurile sunt amenințate de cauze mai mult sau mai puțin naturale. Dacă vorbim doar de zona Gilortului, avem și alte specii care sunt amenințate de distrugerea habitatelor. Specii demacronevertebrate (a se citi inecte, crustacee și moluște, chestii cu care se hrănesc peștii), specii de pasări (care se hrănesc cu pești) și vidrele. Ați văzut cât de drăguțe sunt vidrele? Trebuie să salvăm videle!

Ecosistemul în sine trebuie protejat și restaurat, și asta include toate speciile, fie că acestea sunt în apă, lângă apă sau deasupra apei. Dacă dispar din specii, tot lanțul trofic este afectat, și pot apărea probleme mai grave. Este acel „butterfly effect„, de la o singură specie dispărută, tot ecosistemul poate fi dat peste cap. Și asta afectează și oamenii, mai devreme sau mai tărziu. În cazul zonei Gilortului, avem un exemplu concret: din cauza eroziunii malurilor, răul și-a schimbat cursul în ultimii ani iar zonele cultivate de pe malul acestuia au fost afectate (adică răul a revendicat din terenul pe care oamenii îl revendicaseră).

Dar în cadrul proiectului Fish for Life ne axăm în principal pe pești. Nu pe celelalte specii sau pe oameni. Dar este important să fim conștienți de ce se întâmplă în jurul nostru, până nu e prea tărziu.

Specii de pești de pe Gilort pe lista proiectului Fish for Life

În lumina reflectoarelor avem 3 specii principale de pești, și un ciclostom. Și două specii secundare, dar de care ne pasă la fel de mult. Cel puțin eu nu discriminez. Deci o să le menționez pe toate:

• Mreana vânătă (Barbus Meridionalis Petenyl) sau mreană pătată este un pește dulcicol de 10–25 cm din familia ciprinidelor, cu spinarea vânătă, abdomenul alb-gălbui. Trăiește, în special, în râurile de deal și de munte. Se hrănește cu alți pești, crustacee și moluște;
• Chișcarul (Eudontomyzon Mariae) nu este un pește, este un ciclostom de talie mică, care poate ajunge la o lungime de până la 30 de centimetri și o greutate de până la 100 de grame. Este înrudit mai degrabă cu un țipar;
• Scobarul (Chondrostoma Nasus) este un pește de talie relativ mare, care se găsește în apropierea apelor montane, în zona colinară și în Dunăre. Este un pește deosebit de rezistent la factorul de poluare. Îl găsim pe fundul apelor reci cu fund nemâlos, cu pietriș.
• Dunărița sau nisiparnița (Sabanejewia Aurata) este o specie de pește de apă dulce, trăiește în locuri liniștite nisipoase, argiloase sau pietroase, ori între rădăcinile de la mal. Dunărița are lungimea de 5-10 cm, corpul este relativ scurt, înalt și gros, cu spatele arcuit;
• Boarța (Rhodeus Amarus) blehniță este un pește dulcicol bentopelagic mic cu o lungime de 5–6 cm din familia ciprinidelor, din apele stătătoare sau lin curgătoare, cu fund nisipos;
• Porcușorul de nisip (Romanogobio Albipinnatus) o specie de pește de apă dulce din familia Cyprinidae. Pot ajunge la 13 cm lungime.

Avem deci o gamă variată de pești (și nu numai). Ceea ce nu multă lume știe, este că peștii nu au nevoie doar de apă pentru a trăi. Sau mai exact, nu toți pestii au aceiași nevoie de apă. Unii au nevoie de ape repezi, alții de ape liniștite. Unii stau în nisip sau nămol pe fundul apei, alții printre pietre. Deci pentru a menține o biodiversitate ridicată, avem nevoie de mai multe astfel de „ecosisteme” pe cursul unui râu, pentru a putea susține toate vietățile ce îl numesc casă.

Cum ajută Fish for Life peștii din Gilort?

Fish for Life a recurs la o serie de măsuri diferite de cele clasice. Măsuri care s-au dovedit a fi eficiente în alte zone (în special în afară). Unele dintre aceste măsuri au fost implementate pentru prima dată în România. Hai să vedem câteva dintre acestea:

• bușteni proiectați sau bușteni prag (un total de 16 bucăți);
• răgălii (arbori cu rădăcini) în albia râului;
• căsoaie simplă (formată din 14 trunchiuri) sau căsoaie dubla (formată din 16 trunchiuri);
• anrocamente de dimensiuni variabile (în număr de 241);
• consolidarea malului râului Gilort pe trei sectoare, însumând aproximativ 509 m.

Vă las mai jos poze cu cum arată câteva din aceste „construcții”. Dacă nu ai știi cum arată și de ce sunt puse acolo, nici nu ți-ai da seama.

Da chiar, de ce sunt puse acolo? Pentru că, cum ziceam mai sus, anumiți pești au nevoie de diverse medii în care să poată trăi. Astfel, buștenii în mal au rolul de a crea zone de apă mai liniștită, la fel și anrocamentele. La fel, trunchiurile cu rădăcini, însă acestea oferă și locuri unde unii pești se pot ascunde sau să-și depună icrele. Iar descompunerea lemnului crează o altă biodiversitate, practic începutul lanțului trofic. Astfel peștii mici și alte vietăți au și mai multă mâncare.

Migrarea peștilor pe Gilort

Ziceam mai sus că din cauza unui prag de ciment constuit lângă podul din Târgu Cărbunești, unii pești nu mai pot înota în amonte. Și peștii migrează, la fel ca păsările. În funcție de anumiți factori, aceștia pot coborî spre zone cu mai multă mâncare. Iar de cele mai multe ori, se întorc în amonte, pentru a depune icrele. Dacă se lovesc de o barieră (naturală sau nu) aceștia nu mai pot ajunge în apele unde sunt obișnuiți să-și depună icrele, deci nu se mai reproduc. Unii pești pot sări peste astfel de „cascade” mai mici (cel mai celebru exemplu este somonul). Însă, în cazul nostru, având o barieră artificială, aceasta este mult prea înaltă și este aproape imposibil de sărit.

Pentru a combate această problemă, s-a constuit o „rampă de access” la acel prag de beton. Pe unde peștii pot urca din nou în susul Gilortului. Dacă vă întrebați de ce are forma aceasta de Z, este pentru a fi mai eficientă, atât din punct de vedere al materialelor folosite, dar și pentru lejeritatea cu care peștii o pot străbate. Sunt calcule făcute de oameni specializați, nu stiu toate detaliile.

Consolidarea malurilor Gilortului

O altă problemă pe care am menționat-o la început era eroziunea malurilor. Iar unul dintre factorii principali care duc la acest fenomen o constituie defrișările. Unele defrișări s-au făcut în scop agricol, însă am aflat că în ultimii 20 de ani, în anumite zone s-au pierdut chiar și 10-15m din culturile de pe malul Gilortului, tocmai din cauza eroziunii acestora. Practic, râul își schimba mai ușor cursul.

Pentru că, apele curgătoare oricum sunt mereu într-o continuă schimbare. Însă, rădăcinile copacilor de pe maluri fac acest proces mai lent. Copacii nu ne dau doar oxigen și fructe. Rădăcinile lor oferă stabilitate.

Din acest motiv, în câteva zone s-au replantat specii autohtone pentru refacerea conectivitatii pădurilor ripariene, lucru ce va duce la reducerea eroziunii malurilor. Au fost plantați aproape 6000 de puieți:

• salcie albă (823 puieți);
• anin negru (2835 puieți);
• plop negru/plop alb (1800 puieți);
• frasin (517 puieți).

Fish for Life: o abordare diferită

Acum că suntem la final, vă întreb:

Cați dintre voi știați că peștii din Gilort se confruntă cu astfel de probleme?

Și cați știați că sunt oameni care se luptă pentru remedierea lor? Oamenilor cărora le pasă de pești? Că eu nu știam de acești oameni. Și mă bucur că am aflat de ei. De asta v-am zis și vouă. Să știți și voi că există. Și oamenii, dar și peștii.

Noi ne-am plimbat prin zonă și am văzut roadele muncii lor. Am văzut și peștii în habitatul lor natural. În caz că sunteți prin zonă, puteți vizita și voi traseul.

Va las si poza asta de grup.