Iată-ne ajunși în 2019! Cine s-ar fi așteptat că primul meu articol pe acest an va fi despre o degustare de vinuri? Eu. Și probabil și restul lumii. Că doar a devenit o tradiție să particip la degustările de vinuri organizate de Asociația Bloggerilor Olteni în parteneriat cu dictionarculinar.ro. Și anume Brânzeturi cum se…cuVin, cum l-am numit. Proiect ce se desfășoară de mai bine de 3 ani, aproape lunar.

De data asta am degustat vinurile de la Crama La Salina, la Restaurant Viena

Chiar dacă nu am fost la toate cele 28 de degustări organizate de AsBO, am participat la un procent destul de mare din ele. Și mă bucur. Nu doar pentru că am avut plăcerea de a degusta o multitudine de vinuri care mai de care mai bune, pe care probabil pe cont propriu nu le-aș fi degustat în toată viața. Am și învățat despre acestea. Și cum se bea. Și cum se asociază. Și nu numai. Am ajuns în punctul ăla în care le arăt prietenilor mei cum să țină paharul și să bea pentru a simți toată aroma vinului. De parcă nu eram destul de insuportabil și fără astfel de idei.

Un alt avantaj a fost faptul pe parcursul degustărilor ăstora, am avut prilejul de a vizita diverse localuri. Unele fiind cunoscute mie, altele nu. Am descoperit câteva localuri din Craiova super mișto, în care probabil nu m-aș fi dus așa, de capul meu. Pe 24 ianuarie, după cum vă ziceam, am avut degustare cu vinuri de la Crama La Salina. Degustarea s-a ținut la Restaurant Viena, care se situaza pe Unirii, peste “drum” de Filarmonică. Mai fusesem pe aici, și chiar mă gândeam că ar fi o locație excelentă pentru o degustare de vinuri. Asta pentru că, au pe pereți rafturi întregi cu diverse sticle de vin. Un decor minunat, mai ales pentru iubitori.

Cu ce brânzeturi de la Delaco au fost asociate vinurile de la Crama La Salina?

De data asta, Alin Sintimbrean, guru-ul nostru într-ale asocierilor culinare, a venit cu un concept diferit. A ales o singură brânză pe care a adaptat-o pentru fiecare vin în parte. Bine, aproape. La primul a ales să o asocieze doar cu pâine cu ulei de măsline. Toate celelalte vinuri au fost asociate cu Emmentaler de la Delaco, evident. Este o brânză cu un proces de fabricație complicat. Are un gust dulceag, ușor acid, cu o aromă fructată, de nucă. Și are și găuri, că element distinctiv. Ceea ce-mi amintește de o ecuație amuzantă: cu cât mai multă brânză, cu atât mai multe găuri, cu cât mai multe găuri, cu atât mai puțină brânză. Ceea ce înseamnă că cu cât mai multă brânză, cu atât mai puțină brânză. Nu? Regula de 3 simplă sau ceva. În orice caz, Alin a încercat să facă Emmentaler-ul pereche pentru 5 vinuri, ajustând gustul cu sare, piper și alte mirodenii. Eu zic că i-a ieșit destul de bine.

Cel mai mult mi-a plăcut totuși ultima lui combinație. Acolo brânza a fost pusă pe pâine, presărată cu praf de hribi și băgată la cuptor. Deși eram la ultima pereche, și mai și mâncasem “la pauză”, pot să zic că am înfulecat 3 felii cu mare poftă. Probabil aș fi mâncat mai multe, dacă mai rămânea.

Ce vinuri marca La Salina am degustat?

Păi, în ordinea intrării, combinațiile au fost după cum urmează:

1. Issa Rhin Riesling cu paine cu maia si ulei de masline, 
2. Issa Rosé (Pinot Noir) cu Emmentaler Delaco rece, 
3. Issa Sauvignon Blanc cu Emmentaler Delaco si sare de Himalaya, 
4. Issa Chardonnay cu Emmentaler Delaco si sare de Himalaya, 
5. Issa Chardonnay baricat cu Emmentaler Delaco si sare afumata 
6. Issa Pinot Noir cu Emmentaler pe paine la cuptor

Vă ziceam mai sus că cel mai mult mi-a plăcut Emmentaler-ul pe pâine la cuptor. Ei bine, tot vinul din ultima combinație a fost și preferatul serii. Issa Pinot Noir.

Am aflat că La Salina este o cramă relativ nouă, și singura din județul Cluj. Este situată la câțiva kilometri de Salină Turda, de unde și numele “La Salina”. Datorită zonei, produc în preponderent vinuri albe. Însă eu am ales singurul vin roșu.

Despre vinuri ne-a povestit somelierul Bogdan Dumitrescu. Printre altele, el ne-a vorbit și de un accesoriu care pe vremuri era mai mult decât unul vestimentar: tastevin-ul. Este ca un fel de recipient, din argint, care se poartă legat la gâtul somelierilor. Pe vremuri, când somelierii aveau datoria de a se asigura că vinul nu este otrăvit, foloseau acest accesoriu pentru a testa vinul. Asta pentru că arsenicul era o metodă destul de uzitată când venea vorba de otrăvit oameni. Iar argintul are reacționează în contact cu acesta. În zilele noastre, tastevin-ul are doar scopuri decorative. Și nici nu mai e făcut din argint, din nefericire.

În orice caz, am fost așa prins de vinuri și explicații, că nu am apucat să fac foarte multe poze. Și pe cele pe care le-am făcut, nu le-am descărcat încă. Deci probabil o să apară pe instagram când vor apărea, deci urmăriți-mă acolo. Link în sidebar.

Oricum, va ziceam că am ales singurul vin roșu. Mi-au plăcut foarte mult și restul, dar Issa Pinot Noir a avut așa, un je ne sais quois, cum zic germanii. O culoare rubicondă și arome puternice, chiar și în post gust. În cobinatie cu brânza caldă, rumenită a fost divin. O armonie pentru papilele mele gustative, și un final fenomenal pentru prima degustare de pe anul ăsta!


0 Comments

Comentează!

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: