Vidin, Bulgaria – Ce poti vizita si face prin Vidin

Publicat de MarianBuzarnescu pe

La sfârșitul lunii ianuarie am fost intr-o scurta excursie la Vidin, într-un infotur din cadrul unui proiect transfrontalier ce își propune promovarea patrimoniului arhitectural al districtului Vidin și al județului Dolj. Suna fancy, nu? Am fost impreuna cu cativa colegi bloggeri, dar si cu alti oameni din domeniul presei. Dar nu despre ei e vorba in acest articol, ci despre ce poti vizita daca ajungi prin Vidin.

Vidin, vecinul nostru „de peste drum” de Calafat

Deși Vidinul este „la o aruncătură de băț” de Craiova, la vreo 150 de kilometri, nu îl vizitasem până acum. Dacă stau să mă gândesc, este mai aproape decât Herculane sau Vâlcea, pe unde mai fac eu city-break-uri. Am fost și la Calafat de câteva ori, știu că cel puțin o dată ne-a venit și ideea de a traversa podul să bem o cafea în Vidin, dar nu s-a materializat.

Vidinul este un oraș relativ mic, cu circa 35.000 de locuitori, oficial. Însă are o istorie foarte bogată. Și odată cu istoria, se adună și o multitudine de stiluri arhitecturale ce și-au lăsat amprenta asupra lui. Dacă știi unde să te uiți, ai ce să vezi.

Deci ce-am făcut prin Vidin?

Nu știu sigur dacă vremea a fost sau nu de partea noastră. Pentru sfârșitul lunii ianuarie, a fost relativ cald. Și nu am avut parte de precipitații. Dar a fost ceață, deci nu ne-am putut bucura integral de priveliștile orașului. Mai ales că hotelul la care am stat era fix lângă faleză. Dacă ar fi fost vremea mai favorabilă, ar fi fost o locație minunată pentru o plimbare. Dar nu le poți avea pe toate.

Hotelul mai sus menționat este Hotel Neptun. A fost o locație foarte potrivită. Camerele curate, staff-ul prietenos, mâncarea bună. Ce ți-ai putea dori mai mult? Aa da, SPA și piscină interioară. Deci, dacă vreți să petreceți mai mult timp în Vidin, puteți să-l luați ca recomandare.

Pe lângă cele prezentate mai sus(și infotur, desigur) am mai fost și la shopping. De vinuri, în primul rând. Și la mall, desigur. Au un mall frumos, cu vreo 4 etaje. Și o grămadă de magazine. Ce mi-a plăcut pe parcursul mini-excursiei este că am comunicat cu localnicii în română, engleză și chiar și spaniolă. Deci nu a fost un impediment faptul că nu știam limba lor.

Infotur prin Vidin: cele mai interesante locații pe care le-am vizitat

Pe lista oficială sunt peste 50 de obiective. Noi am ajuns la vreo 15. Deci nici o treime. Însă a fost de ajuns pentru a-mi da seama că într-adevăr, Vidinul este un oraș minunat, plin de istorie. O să vă zic mai jos despre câteva din ele:

Cetatea „Baba Vida”

Cetatea Baba Vida, Vidin
Cetatea Baba Vida, Vidin

Castelul „Baba Vida” se întinde pe malul celei mai mari curbe a fluviului Dunărea din Vidin. Este cel mai vechi castel medieval din Bulgaria care a fost păstrat atât de bine în zilele noastre. Construcția a început în secolul al X-lea pe site-ul observatorului roman Bononia, construit în secolul al III-lea. După finalizarea sa, Baba Vida a devenit un punct important de apărare. Informația vorbeşte elocvent despre impenetrabilitatea sa. Conform cronicilor bizantine, ea a suferit 8 luni sub asediul armatei bizantine conduse de Vasile al II-lea, pe lângă aceasta nu a mai fost învinsa.

În timpul celui de-al doilea regat bulgar, a fost principala fortificație din nord-vestul Bulgariei. În această perioadă au fost făcute cele mai mari îmbunătățiri ale cetății. Ultimul conducător bulgar, înainte de dominația otomană, era Ivan Srațimir. El locuia în castel şi în timpul şederii sale acolo au fost făcute cele mai mari expansiuni. Au fost construite multe pereți interiori şi turnuri, cu care se obține aproape acelaşi aspect ca şi astăzi.

Cetatea Baba Vida - interior
Cetatea Baba Vida – interior

Schimbările recente au avut loc în timpul dominației otomane. Baba Vida a fost reconstruită la sfârşitul secolului al XVII-lea. Apoi, terasa de împuşcare a fost adaptată şi au fost făcute diguri pe pereții exteriori pentru tunuri mici şi arme. La sfârşitul secolului al XVIII-lea a fost construit zidul din cărămidă interioară. Acoperişurile turnurilor sunt de asemenea din această perioadă, pereții şi turnurile au vârfuri.

În acel moment, fortificația a fost folosită mai degrabă pentru supraveghere decât pentru scopuri de apărare. De asemenea, un servit pentru un stoca arme, unele dintre camere fiind utilizate pentru o închisoare strânsă.

După eliberare, cetatea Baba Vida a fost folosită în scopuri militare, iar accesul la ea a fost limitat. Cercetarea arheologică a început în 1956, iar după doi ani a fost deschisă pentru vizite turistice. Astăzi, acolo este teatrul de vară din Vidin. Oriunde puteți vedea obiecte din viața de zi cu zi care se întâlnesc în acele vremuri. În vechile camere de tortură se păstrează aspectul autentic şi apar dispozitive interesante de tortură. În alte camere sunt reînviate scene de viață în castelul medieval. Cetatea Baba Vida este declarată una dintre cele 100 de obiective turistice naționale.

Cetatea ocupă o suprafață de 9,5 ha, iar şanțul de protecție este de 12 m lățimeşi adâncime de 6 m. Forma sa se află pe pătrat neregulat, cu cele patru colțuriorientate către direcțiile lumii. Fiecare parte a pătratului are o lungime deaproximativ 70 de metri. Cetatea are două pereți, atât în interior cât şi înexterior. Interiorul este mai înalt şi are o grosime de 2,2 metri. Are un total de 9 turnuri, inclusiv 5 colțuri laterale şi 4 colțuri. Peretele din exterior este mai jos şi există 2 turnuri construite pe el. Există o curte exterioară între pereți, care este aproape nedezvoltată. În interior există diferite camere care formează un mic patio. Există partea rezidențială a castelului. Spațiile sunt construite pe două etaje. Cel de-al doilea este atins prin intermediul scărilor înfăşurării. Există o rampă de tun. Intrarea cetății a fost odată atinsa de un pod de lemn. În locul ei astăzi este construită o piatră. Baba Vida poate fi accesată numai dinspre nord.

Există şi turnul de intrare. Turnul lui Srațimir are o înălțime de 16 metri. Acesta este cel mai bine conservat şi diferite ornamente sunt văzute pe pereții săi. Aproape de ea este ieşirea
secretă a cetății.

Calea tunelului a fost folosită pentru a trage tunuri în vârful castelului. Pe
vremuri a fost acoperită cu pietruită, iar astăzi este folosită ca un decor natural pentru multe filme istorice.

Tunuri la Cetatea Baba Vida
Eu prefăcându-mă că trag cu unul din tunurile de la Baba Vida ca un adult responsabil ce sunt

Baba Vida sa schimbat de-a lungul secolelor. Cetatea este construită din cărămizi şi pietre, sudate împreună cu mortar. Nu se observă nicio comandă atunci când se aplică.

Potrivit unei legende, numele Vida vine de la numele unei fete care trăieşte pe aceste meleaguri. Ea a fost fiica unui boier bogat care a condus ținuturile din Munții Stara Planina (Balcani) până la Carpați. Avea două surori – Gamza şi Kula care nu au reuşit în căsnicie. Ei şi-au despărțit averea şi s-au căsătorit după ce tatăl lor a murit. Din cauza căsătoriilor eşuate ale surorilor (bărbații lor şi-au şters moştenirea), Vida nu a vrut să se căsătorească şi a respins toate propunerile care i-au fost oferite. A construit castelul şi a rămas acolo pentru tot restul vieții. Locuitorii lui Vida erau foarte mulțumiți, pentru că le-a protejat de duşmani. După moartea ei, au numit cetatea „Babini Vidini kuli” (Turnurile lui Baba Vida).

Astăzi (de la 1958) Baba Vida este o atracție turistică şi un muzeu-fortăreață. Se pot vedea mai multe descoperiri care arată istoria strămoşilor noştri. Cetatea a fost restaurată şi renovată. A fost declarat monument de cultură de importanță națională în 1964.

Sinagoga din Vidin

Sinagoga din Vidin a fost construită în 1894 în locul unui fost templu distrus în timpul războiului de eliberare ruso-turc (1877-1878). Construcția a fost realizată în principal cu donații din partea comunității evreieşti locale – evrei – o mare parte din populația din vechiul cartier Kaleto, precum şi evrei din întregul Principat al Bulgariei. A fost deschis oficial pe 28 septembrie 1894 de Dr. Mordechai Grṻnewalald, şef rabin în Bulgaria. Sinagoga Vidin este al doilea templu mai mare, după care în Sofia.

Sinagoga din Vidin, 2019 iarna
Sinagoga din Vidin, 2019 iarna

Templul este situat în apropiere de cetatea Baba Vida. Din punct de vedere arhitectural, clădirea este pe deplin simetrică, cu o formă obişnuită a unei bazilici cu trei nave, cu pronaos, galerii şi 4 turnuri. Dimensiunile interioare ale sălii de rugăciune sunt de 21 de metri pe 10 metri. Este construit după sinagoga din Budapesta. Altarul albastru, roşu şi de bronz pictat de sculptorul ceh Max Verich, care la acel moment a lucrat şi a predat în Vidin. Cherestea a fost livrată din România şi Ungaria, iar majoritatea mobilierului a fost comandat de Austria. Interiorul a impresionat prin ornamentele colorate şi bogate. Altarul este aşezat
pe podium în absidă. Se presupune că se imită arhitectura unui vechi templu evreiesc cu o parte centrală, arcuri, coloane şi două turnuri. Deasupra altarului este un simbol al Soarelui.

Fațada principală a fost cu adevărat impresionantă. Se rezolvă cu un volum negru înainte şi cu două turnuri laterale. Intrarea centrală este arcuită pe un arc semicircular pe o pereche de coloane cu postamente înalte. O fereastră rotundă cu o rețea de fier împletită în formă de stea a lui David a înfrumusețat centrul arcadei. Cele patru pereți laterali, cu ferestre arcuite, asamblate în perechi, aveau sticlă colorată şi o rețea decorativă fină.

Sinagoga din Vidin - Fațadă
Sinagoga din Vidin – Fațadă

La intrarea în templu au fost montate două dale de marmură albă, în care
numele evreilor din Vidin au fost scrise în ebraică, dat viața lor pentru libertatea Bulgariei – de la voluntarii războiului de eliberare la războinicii care au murit în primul Război Mondial.

Din păcate, la mijlocul secolului al XX-lea sinagoga şi-a pierdut funcția religioasă. În 1948, aproximativ 1200 de evrei din Vidin au mers în noul stat al Israelului, iar sinagoga a fost predată municipalității Vidin. În 1950, casa rugăciunii a fost transformată într-un depozit, iar treptat clădirea magnifică şi-a pierdut strălucirea.

În 1986, la recomandarea şi fonduri din partea Comisiei pentru Cultură a început restaurarea templului, care astăzi are statutul de monument al culturii. Datorită minunatei acustice a clădirii, oamenii din Vidin au intenționat să o folosească pentru a realiza concerte simfonice. În 1991 lucrările de reparații au fost oprite, iar proprietatea a fost returnată la activitățile micului comunitate evreiască din oraş. La 9 martie 2017, proprietarul Sinagogii Shalom – Organizația Evreiască din Bulgaria a decis în cadrul unei adunări generale să doneze clădirea municipiului Vidin. Astăzi, clădirea impresionantă o dată, este în stare extrem de proastă, doar o amintire palidă a trecutului plin de farmec. Este nevoie de o restaurare generală.

Conacul turcesc (Koluka)

Clădirea Konakului turcesc „Koluka” a fost construită în 1746. Inițial, turcii au folosit-o ca o clădire de poliție, pompieri, centru de jurnalişti şi localnicii
soldaților care transportau apă (cu butoaie pe roți). Acolo, au fost executate sentințe de moarte. În anii 70 ai secolului al XIX-lea, municipalitatea bisericii bulgare a fost adăpostită în ea. După eliberare, a fost reconstruită, încorporând elemente ale arhitecturii renascentiste bulgare. Din 1956 până în prezent, clădirea este folosită ca muzeu.

Conacul turcesc (Koluka)
Conacul turcesc (Koluka)

Inițial, clădirea avea un singur nivel, cu două pasaje în formă de cerc, în centrul căreia era o încăpere de turn care servise pentru supravegherea brigăzii de pompieri. După eliberare, a fost făcută o reconstrucție majoră a clădirii şi au fost folosite multe elemente ale arhitecturii noastre renascentiste, pe ferestrele de la etajul doi şi detaliile arhitecturale ale ferestrelor celui de-al treilea. Clădirea are o formă arhitecturală rară, construită într-un pătrat cu retragerea de trei ori pe podea. În 1909, clădirea a fost reconstruită radical sub conducerea inginerului ceh Dobrusky, care, în ciuda dorinței sale, nu a reuşit să introducă forme
bulgare. Clădirea este netipică şi neobişnuită pentru vechea tradiție
arhitecturală. Pe lângă descrierea lui Konaka, schițele creionului sunt, de
asemenea, păstrate în filmările arhitecturale (pământ, fațadă vest, fața sudică, supraîncărcare, detalii şi dimensiuni). Clădirea este desemnată ca un monument de cultură de importanță locală.

Clubul Militar (Galeria de Artă)

Clubul Militar (Galeria de Artă) - Vidin
Clubul Militar (Galeria de Artă) – Vidin

Clădirea destinată Clubului Militar a fost construită în 1892 cu fonduri ale
unităților militare. Autorul este arhitectul Karl Shirek. Clădirea este construită pe fundațiile uneia dintre porțile cetății din Vidin „Kaleto”. Este construită pe două suprafețe de teren amenajate artificial şi ocupă o suprafață de 630 mp. Clubul militar are două volume. Prima este clădirea cu un singur etaj şi a doua este o clădire cu două etaje situată în spatele acesteia.

Distribuția clădirii este dominată de o sală de recepție de 136 mp, care face legătura cu celelalte spații şi sala de dans de 175 mp, decorată cu sculpturi, accesibilă prin scara spirală şi oglinzi mari de perete în cadre. În fața pereților erau canapele roşii tapitate.

După reorganizarea clubului, care a afectat fațada, lojile au fost îndepărtate; oglinzile, canapelele şi celelalte mobilier au fost vândute.

Fațada principală a clădirii este orientată spre Dunăre. E cu un etaj şi una
simetrică. Se rezolvă cu un risalit central, care domină şi în înălțime. Avant- corpul central (risalita) are două etaje şi este împărțit pe verticală cu pilaştri ionici cu trei axe. Pilastrele finale sunt netede, iar cele din mijloc sunt înclinate. Pilasterii imită o primă mare. Găurile sunt arcuite şi există nişe cuplate care sunt similare cu ferestrele. Găurile arcuite au un arc semicircular pe blocuri impost, o piatră cheie în rustica diamantelor şi pseudo-ferestre – cadre de piatră cu bucle. Ordinul clasic ionic a fost dus la cornişa principală. Acesta din urmă are o linie de rotire; friza este netedă, decorată cu două rozete rotunde plate. Deasupra cornierului principal se urmează mansarda cu balustradă, accentuată în mijloc cu un gablon complex, iar la sfârşit – cu o piramida decorativă şi o sferă. Pe partea Rizalitului se găseşte o fereastră dreptunghiulară, cu un cadru profilat şi o piatră cheie, încoronată cu un gabion plat segmentat. Fatadele laterale sunt rezolvate mai simplu.

Construcția clădirii este masivă. Detaliile arhitecturale ale fațadei sunt realizate din piatră. Acoperişul este acoperit cu faianță. Astăzi clădirea găzduieşte Galeria de Artă pe numele lui Nikola Petrov. Este numit după unul dintre cei mai mari artişti bulgari, care sa născut în Vidin. Are aproximativ 1500 de lucrări din întreaga lume. Cladirea este declarata monument de cultura, Monitorul Oficial, nr. 84, octombrie 31, 1975.

Clădirea lui Toma Lozanov

Toma Lozanov este comerciant şi binefăcător. Sa născut în 1853 şi este unul dintre cei mai bogați locuitori ai Vidinului. El cumpără parcele în oraşul dunărean şi construieşte clădiri. T. Lozanov este mandatarul unui centru comunitar, administrator al bisericii şi membru al consiliului director al şcolii. El oferă două clădiri proprii pentru licitație.

Clădirea lui Toma Lozanov
Clădirea lui Toma Lozanov

Clădirea lui Toma Lozanov a fost construită în 1898. Arhitectul Nikola Neshov a proiectat clădirea. Debor şi maeştrii albanezi participă la ea. Clădirea are un aspect unghiular. Se compune dintr-un subsol, un parter, două etaje şi o mantie cu un turn. Acesta ocupă aproximativ 500 de metri pătrați de zonă. Acesta este situat pe Piața Bdinți.

Schema sa de planificare este un coridor. La trecerea celor două coridoare de la parter există un vestibule hexagonal. În interior nu există nici o decorare. Arhitectura sa externă reprezintă un element de interes. Cele două fațade principale ale clădirii sunt rezolvate în mod egal, unite printr-un colț curbat, subliniat de un turn rotund cu o cupolă. Fațadele sunt clar separate de cornişe orizontale în trei părți. Parterul are deschideri dreptunghiulare, primul şi al doilea etaj sunt unite de un număr mare de pilaştri. Fiecare fațadă este simetrică pentru ea însăşi, cu două rasali încoronați cu un gabbon triunghiular. Pilastrele – o linie mare – sunt două tipuri: modernă şi modificată Corinteni, foarte conic. Ferestrele de pe primul şi al doilea etaj sunt adunate în perechi sau triplete flancate şi împărțite cu pilaştri Dorian. Cei de la primul etaj sunt încoronați diferit. Pereții de ferestre au o aripă segmentată, iar triple – cu un triunghiular, traversat cu o mască. Fereastra triplă a rasaliților este împărțită de două herme. Placa de cot este decorată cu un balustradă. Pe timpanul gambelor segmentale de deasupra ferestrelor şi a triunghiului deasupra risaliților există o compoziție de relief. Sub ferestrele duble de la primul etaj există două panouri decorate cu o compoziție în relief de elemente stilizate umane şi de plante. Cornierul principal este bogat profilat, completat cu frunze de acanthus şi diviziunea clasică a entablaturii. Friza rizilit este completată de ghirlande şi ornamente geometrice. Colțul clădirii este rotunjit şi format pe primul şi al doilea etaj, cu un balcon masiv curbat cu o balustradă de fier.

Podeaua de mansardă este bine dezvoltată. Ferestrele sale sunt formate dintr-un cadru solid cu pilaştri, curbe baroce şi încoronate cu un şezut segmentat. Deasupra risaliților, precum şi a colțului clădirii, există o jumătate de sobă masivă. Turnul din colț este acoperit cu o cupolă circulară interesantă din tablă de fulgi, împărțită în opt coaste. Se află pe un tambur circular şi se termină cu o spirală complexă decorată într-o compoziție piramidală. Turnul iluminează prin cupola rotunjită într-un cadru decorativ.

Construcția clădirii este masivă. Detaliile arhitecturale sunt de piatră, structura acoperişului este din lemn, iar podeaua este aşezată pe grinzi de fier şi grinzi de tuns. Clădirea este utilizată de Banca Cooperatistă Agricolă din Bulgaria (BACB), cum ar fi un consiliu municipal, o cofetărie şi o librărie. Astăzi, liderii organizațiilor politice etc. sunt cazați acolo. A fost declarat un monument al culturii. Monitorul Oficial, nr. 84, octombrie 31, 1975.

Hotel „Evropa”

Hotel Europa - Vidin
Hotel Europa – Vidin

Hotelul „Evropa” este situat lângă portul Vidin. Clădirea este, de asemenea,
cunoscută sub numele de Casa profesorului. Pentru construcția şi istoria sa, datele sunt prea limitate. Atât designerul, cât şi primii proprietari nu sunt cunoscuți. Există doar câteva imagini vechi care arată că clădirea de astăzi este construită în două etape. Prima parte a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea sau începutul secolului al XX-lea. Volumul clădirii cu două etaje este curat, cu un detaliu de cornişă subțire umplute cu tencuială din plastic. Poate că, în anii ’20 ai secolului trecut, a fost finalizată a doua parte a două etaje, care se încheie cu o pătură distinctă neoclasică. Întreaga clădire a fost restaurată în anii 1980 şi este păstrată cu autenticitate.

Cateva concluzii despre Vidin

Concluzia, pentru mine, este că mă voi întoarce la Vidin, într-o perioadă mai călduroasă. Nu de alta, dar vreau să pot vizita mai lejer și celelalte obiective de pe listă. Va recomand și vouă să faceți asta. Este o locație numai bună pentru un city break, low-budget și cu multe obiective de vizitat.

La final țin să menționez că toate informațiile istorice despre clădiri și arhitectură au fost luate din ghidul pus la dispoziție de interregrobg.eu/.

Aruncă un ochi pe blog să vezi despre ce alte chestii am mai scris. Lasă un comentariu mai jos cu părerea ta și, de ce nu, dacă ți-a plăcut, un like/share m-ar ajuta mult. Mulțam!


0 comentarii

Lasă un răspuns

Substituent avatar

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.