Nu știu cum e prin alte zone, dar pe la mine prin sat pelinul era asociat cu două chestii: călușarii și vinul. Și deși când copilăream eu pe la sat eram prea mic ca să-mi dau seama de însemnătatea adevărată a oricăruia din cele două concepte, mi-a rămas întipărită acea plantă în memorie. Acum că am mai trecut și eu prin viață, am văzut și care-i treaba cu călușarii și am și băut vin pelin, deci le intelg pe ambele mai bine. Teoretic.

Teoretic zic, pentru că de puținele ori în care am băut vin pelin până acum, nu prea mi-a plăcut. Dar am avut recent ocazia să degust astfel de licori făcute „cum trebuie”. Și le-am înțeles mai bine acum. Și despre asta o să vă zic în articolul ăsta. Despre degustarea cu Domeniile Vînju Mare unde am băut 4 tipuri de vin cu pelin. Și le-am asociat cu brânzeturi Delaco, cum facem noi, la degustările noastre marca AsBO.ro în parteneriat cu dictionarculinar.ro. Eveniment ce a ajus deja la ediția cu numărul 48. Dar să vă zic mai multe de crama și vin, mai bine.

Domeniile Vînju Mare

L-am avut la degustare chiar pe proprietarul cramei, domnul Ion Gîrniță. Acesta ne-a povestit istoria Cramei Vînju Mare și ne-a dat mai multe informații despre vinul pelin. Crama are în jur de 20 de ani iar în momentul actual deține 130ha de vii tinere (de 2-3 ani cele mai tinere până la 5-6 ani cele mai bătrâne). Acestea au în compoziție o gamă variată de soiuri:

• Fetească Neagră (18 ha);
• Tămâioasă Românească (24 ha0;
• Cabernet Sauvignon (23 ha);
• Merlot (17 ha);
• Sauvignon Blanc (25 ha);
• Chardonnay (12 ha);
• Riesling Italian (9 ha);
• Syrah (5 ha).

Crama Vînju Mare este renumită pentru vinurile roșii, dar au și albe foarte bune. Cele roșii, sunt de excepție. Vând aproximativ 300.000 de sticle de vin pe an și vin bag în box. În total, se vând aproximativ 700.000 litri de vin pe an. Noi am degustat vin pelin, desi teoretic se cheamă „băuturi aromatizate pe bază de vin” din cauză că legislația e dubioasă. Însă, eu voi rămâne la denumirea clasică, cea de vin pelin!

Am aflat și care este treaba cu pelinul în vin. Această plantă se punea în vin, pe vremuri, cu două scopuri principale. Prima ar fi fost că este un bun conservant. Însă, se mai folosea și pentru a acoperi unele defecte ale vinurilor. Poate din acest motiv are o reputație mai proastă. Că era folosit de oameni care nu știau ce fac.

Însă cei de la Vînju Mare au un proces pentru a se asigura că pelinul nu acaparează întreagă aromă a vinului. Mai exact, se folosesc de un săculeț în care este pelin, coriandru și alte mirodenii pe care îl pun în butoi. Apoi, gustă periodic vinul din butoi, iar când se ajunge la aroma dorită, săculețul este scos.

Și cum ziceam la început, mie nu mi-a plăcut ce băusem până acum. Pentru că băusem fix scenariul ăla cel mai rău. Adică vin făcut „în casă”, de niște rude de la țară, care au pus pelin în el fix pentru a ascunde faptul că era un vin prost. Căci nu știau ce fac. Și nici cu pelinul nu au știut, că au pus prea mult și nu se mai simțea altceva.

Am mai încercat și ceva din comerț, mai recent. Pentru că era „la ofertă” într-un supermarket. Și am zis, să încerc. Nici ăla nu mi-a plăcut. Probabil de asta era la ofertă.

Vin pelin de la Vînju Mare

Dar cu vinul de la Vînju Mare nu a fost așa. Desi în toate se simțea pelinul, nu era o aromă stridentă care să acopere tot vinul. Și nici nu era amar. Noi am băut 4 vinuri cu pelin și fiecare dintre ele a avut o aromă diferită. Și le-am combinat, desigur, cu brânzeturi de la Delaco. Și au ieșit câteva combinații reușite.

Combinațiile serii au fost:

• vin pelin alb, demisec, Tămâioasă Românească + Cașcaval Sofia Delaco;
• vin pelin rose, demisec, Cabernet Sauvignon + Emmentaler Delaco;
• vin pelin alb, demidulce, Tămâioasă Românească + Havarti Castello;
• vin pelin rose, demidulce, Fetească Neagră + British Cheddar Delaco D’Excepție.

Deci am avut 2 vinuri albe și 2 rose-uri. Nici un vin roșu, dar a fost bine și fără. Primele două vinuri degustate au fost chiar „în premieră”. Adică încă nu sunt pe piață. Am fot privilegiați să le încercăm. Și au fost foarte bune. La fel și brânzeturile. Iar de data asta, pe mine m-au impresionat cel mai mult rose-urile. Ui’ ce frumos arătau în pahar:

Mi-a plăcut cel mai mult al doilea rose, adică ultimul vin de pe lista noastră. Vin pelin rose demidulce obținut din Fetească Neagră. Este un vin fresh, cu o culoare foarte frumoasă, portocaliu-ish, spre coaja de ceapa. Este un vin destul de cuminte, iar aromele de pelin au fost blânde, completând aromele uzuale de rose, nu acoperindu-le.

Vedeți ce-l analizam? Dacă vă uitați cu atenție, pe geamul din poză, puteți vedea că afară ningea ca în povești. Cu niște fulgi foarte mari. Ceea ce este puțin contra-intuitiv, căci eu asociez de obicei rose-urile cu vara. Căci sunt numai bune să te răcorești. Dar uite că sunt bune și iarna.

A fost asociat cu British Cheddar Delaco D’Excepție. Cheddar este cea mai cunoscută brânză din Marea Britanie. Și nu’s britanicii cei mai buni când vine vorba de bucătărie, dar uite că cheddar-ul le-a ieșit. Este o brânză tare, din lapte de vacă, pasteurizat. Are un gust specific, untos și arome de alune. Textura este fermă dar fărâmicioasă iar în condițiile potrvite ți se topește în gură. Pe lângă asta, are culoarea aceia specifică, portocaliu strident. Pe lângă faptul că s-a împerecheat bine cu vinul, s-au mai asortat și la culoare.

Uitați-mă pe mine mai jos bând pelin rose la un burger de vită

View this post on Instagram

A post shared by Marian Buzărnescu 🇷🇴 (@barbosul)

N-am fost prea inspirat când mi-am comandat mâncarea, probabil ar fi mers mai bine la un vin roșu. Dar chiar voiam să încerc burgerul de la C House Milano căci îl văzusem la degustarea precedentă la un coleg și mi se făcuse poftă.

E mișto la C House Milano, mai vin, până acum nu m-a dezamăgit nimic de pe meniu.

Și colegilor mei pare că le-a plăcut. Uitați ce fericiți erau în poza de grup:

Spre final vreau să le mulțumesc oamenilor de la care am furat pozele: Ion Mihaiescu și Xaara!