Am băut 2 tipuri de vin spumant Rădăcini și 3 vinuri „clasice” asociate cu brânzeturi Delaco
Când auzi de Crama Rădăcini te gândești mai mult ca sigur la niște vinuri premium. Vinuri moldovenești, de peste Prut. Vinuri bune și vinuri care merg cu orice ocazie. Pe lângă vinurile premiate care se regăsesc în gama lor, Crama Rădăcini mai este cunoscută și pentru câteva vinuri spumante inedite. Să vă zic un secret: am mai participat la o degustare cu vinuri de la Rădăcini, nu cu mult timp în urma. Și atunci am avut pe meniu doua tipuri de vin spumant Rădăcini. Și au fost bune.
Așa bune, încât ne-am hotărât să repetăm experiența. Desigur, cu alte vinuri pe listă de data asta. Iar în caz că ești nou pe blogul meu, degustarea despre care scriu este parte din proiectul Brânzeturi cum se…cuVin, organizat de Asociația Bloggerilor Olteni în parteneriat cu dictionarculinar.ro. Eveniment care a ajuns la ediția cu numărul 44. Probabil trebuia să bem 44 de pahare sau ceva, nu știu cum se procedează.
Hai să vă zic câte ceva de Crama Rădăcini, așa, de început. Este o cramă relativ nouă, de prin 2011 apărută în peisaj. Dar în acești ani a reușit să își câștige deja un renume pe piață. Și câteva premii. Și să se extindă destul de mult, având undeva la 3.800 de hectare de vita de vie, dintre care vreo 800 proprii iar restul arendate.
Și se întind peste 3 din cele 4 regiuni principale ale Republicii Moldova:
-
Valul lui Traian – aici se regăsesc cele mai bune soiuri roșii de la Rădăcini, regiunea fiind situată aproape atât de Marea Neagra cât și de pădurile din Podișul Tigheci, factori ce influențează micro-clima acesteia;
- Ștefan Vodă – regiune aflată la o altitudine joasă, influențată de asemenea de Marea Neagră. Aici se cresc atât soiuri „de import” precum Chardonnay, Pinot Grigio, Cabernet Sauvignon, alături de soiuri autohtone precum Feteasca Albă, Feteasca Neagră sau feteasca Regală;
- Codru – o regiune împărțită în văi și râuri mici, ce este acoperită în proporție de 25% de păduri de tei și stejari. Aici se cresc în principal soiuri albe.
Am avut-o ca speaker pe Crina Scortanu, directorul național de vânzări de la Rădăcini Wines, care ne-a povestit mai multe despre crama Rădăcini. Despre vinuri ne-a vorbit Narcis Neagoe, iar spumantele le-a aprofundat soția lui, Lenu.
Am degustat 5 vinuri, dintre care 2 tipuri de vin spumant Rădăcini
Le-am asociat desigur cu brânzeturi de la Delaco, variate și împerecheate după posibilități. Dacă ați mai citit despre degustările noastre, știți că de fiecare dată se încearcă găsirea unei perechi perfecte. Adică vinul și brânza trebuie să se completeze reciproc, să se producă în gurile noastre o armonie. Pentru că altfel, ori vinul, ori brânză, ar acapara cavitatea bucală atunci când o ocupă în același timp și nu ar mai fi bună împerecherea. De aceste asocieri s-a ocupat Daniel de data asta, de la care am și furat câteva poze pentru articolul ăsta.
Dar destule detalii adiacente, să trecem la ce e cu adevărat important: vinurile și brânza.
Spumant Métier Rosé metoda tradițională (vin spumant Rădăcini) + Camembert Ile de France
Am început degustarea în forță, cu un vin spumant Rădăcini, căci vă ziceam că pentru astea sunt recunoscuți. Spumantul Métier Rosé este făcut prin metoda tradițională, aia complicată. O să vă zic cu altă ocazie despre metodele de a face vinuri spumante, acum ar dura prea mult. Ideea este că, prin metoda tradițională se obțin bule foarte mici, fine, dar care persistă mult. Ceea ce iți permite să îl savurezi cu adevărat fără să te temi că se vă trezvi. Are o culoare foarte plăcută, aurie spre coajă de ceapă. Și este foarte fresh, mai ales dacă este servit la temperatura recomandată, adică intre 6 și 8 grade Celsius. Și e spumant, adică îl poți bea liniștit la micul dejun, fără să te judece lumea, că e fancy. Ca arome, avem tente de citrice și fructe de pădure, cu un gust pe măsură.
Iar ca brânză l-am asociat cu Camembert Ile de France, de la Delaco, evident. Unul dintre motivele asocierii, după spusele lui Daniel, este faptul că vinul a fost vinificat după metoda tradițională franțuzească, iar Camembert-ul este o brânză tradițională franțuzească. Alt motiv ar fi acela că e o brânză moale, grasă, ce a completat bine vinul spumant. Camembert-ul este o brânză moale, cu crustă de mucegai alb. Și este printre simbolurile Franței, ca bagheta. Sau steagul alb. În orice caz, a fost o combinație reușită, care aproape m-a cucerit.
Rădăcini Merlot rose + British Cheddar
Un Rose făcut din 100% Merlot, din regiunea Codru. Un rose foarte fresh, de vară, cu o culoare roz din ăla de somon fume. Se bea tot rece, pe la 8 grade Celsius așa, făcându-l perfect pentru a fi consumat vara. Cu un veritabil 13% alcool pe volum. Un vin puțin acid, cu arome fructate, de cireșe și tente florale.
Asociat cu British Cheddar. Din nou, Daniel a zis că la prima mana l-a asociat după culoare. Mai presus de atât, Cheddar-ul este o brânză grasă, dar nu foarte, deci completează bine aciditatea fină a vinului. Cheddar-ul este o brânză populară, și o recunoaștem cel mai ușor după culoarea portocalie aprinsă. Are o textură sfărâmicioasă și se topește în gură. Mai ales cu Rose-ul de la Rădăcini. Deci a fost și asta o combinație reușită.
Fiori Viorica alb + Emmentaler Delaco
Combinația cu numărul 3 a fost alcătuită dintr-un vin alb și Emmentaler. Puțin atipică ordinea de la această degustare, tre’ să recunosc, de obicei rose-urile veneau după albe. În orice caz, Viorica este un soi mai special. Adică este un hibrid. Ceea ce la noi în România (și în toată Uniunea Europeană, cred) ar fi ilegal. Cu toate astea, Viorica (orice asemănare cu persoane reale este pur întâmplătoare) este un vin foarte reușit, cu o culoare gălbuie foarte vioaie. Ca arome avem fructe exotice – citrice și arome florale, spre tei. Un vin echilibrat și o aciditate revigorantă.
A fost asociat cu Emmentaler, probabil tot după culoare s-a inspirat Daniel. Emmentaler-ul este o brânză galbenă, puțin tare cu găuri în ea. Originară din Elveția. Probabil găurile sunt cea mai reprezentativă calitate a ei, deoarece sunt foarte greu de obținut, fiind necesar un cocktail complex de bacterii, unele dintre care se găsesc doar pe acolo prin Alpi. În orice caz, o combinație decentă, însă nu preferata mea.
Vintage Cabernet Sauvignon + Grana Padano Delaco D’Exceptie
În schimb, combinația cu numărul 4 a fot cea câștigătoare. Vintage Cabernet Sauvignon, un vin roșu sec, cum îmi plac mie. O culoare minunată, rubinie, numai bună să-ți pătezi hainele cu ea. Este un vin din regiunea Valul lui Traian, unde v-am zis că se fac roșiile alea bune. Vinurile roșii, adică. Strugurii sunt culeși de mănă și prelucrați cu grijă. Astfel reiese un vin catifelat, cu tanini bogați. Apoi este învechit în butoaie de stejar. Iese din asta un vin puternic, cu arome de fructe de pădure negre, sau chiar cireșe negre. Și de asemenea, tente de condimente fine. Ah, și are 13% alcool, ceea ce nu e cu ghinion. Merge de minune cu carne roșie, cum îmi place mie. Și se bea la temperatura camerei, dacă acea cameră are 18 grade Celsius.
Și ce putea să completeze mai bine acest vin decât Grana Padano, una dintre branzele mele preferate. Rudă cu Parmegiano Reggiano, este o brânză tare, sfărâmicioasă făcută din lapte de vacă nepasteurizat. Procesul de obținere este mai puțin complicat decât cel al Parmegiano-ului, însă trebuie de asemenea învechită câteva luni pentru a obține rezultatul asta minunat. Aromele puternice cu tente de nuci sunt doar unul dintre motivele pentru care iubesc Grana Padano.
Iar în acea calduroasă seară de Iunie, a fost pentru mine combinația perfectă, reușind să bată soiurile de vin spumant Rădăcini care erau revigorante. Așa de bine a mers!
Spumant Roze dulce + Gorgonzola Delaco D’Exceptie.
Și că tot vorbeam de vin spumant Rădăcini, am ajuns și la ultima combinație. Am început cu un spumant, am terminat cu un spumant. Rose din nou, deci tot rece se bea. Cu o culoare fragedă, rozalie, de data asta nu a fot obținut prin metoda tradițională. Deci bulele au fost mai mari și au rezistat mai puțin. Cu toate astea, este un vin reușit, cu arome delicate de fructe roșii și desigur tente florale. Un vin echilibrat, dar după roșul ăla, nu prea l-am putut aprecia cum trebuie.
Combinat a fot cu Gorgonzola Delaci D’Excepție, care este o brânză cu mucegai albastru, originară din Italia. O brânză obținută din lapte de vacă. Poate fi untoasă sau sfărâmicioasă, și destul de sărată. Iar mucegaiul îi dă o aromă foarte înțepătoare. Deși combinația a fost foarte reușită, nu a reușit să detroneze campioana serii.
Toate astea s-au întâmplat la Trattoria Il Calcio Craiova
Unde am făcut și degustarea precedentă. Fiindcă este o locație foarte mișto. Sau fancy. Nu știu cuvinte din astea classy. Dar ne place. Adică decorul este absolut minunat. Și mâncarea e bună. De aia, mi-am propus să încerc chestii de pe meniu pe care nu le-am mai încercat înainte, prin alte părți. Cum ar fi aceste Midii în sos roșu picant. Nu am de gând să încerc să-mi amintesc cum erau trecute în meniu. Și au fost bune. Nu prea sunt eu cu fructele de mare, le prefer pe cele de coteț, însă combinate cu sosul acela a ieșit ceva mișto. Deci sigur o să mai revin la Il Calcio că mai am chestii de pe meniu de încercat.
Și desigur, țin să menționez că, mereu, un vin bun, cel mai bine e asociat cu compania potrivită. Și de asta îmi place mie să fiu blogger în Oltenia, că avem o comunitate super drăguță, care face astfel de evenimente. Și oamenii ăștia îmi sunt prieteni. Și mi-e drag de ei.
Ce să mai, a fost o altă degustare reușită. Începem să ne pricepem la ele. Că să subliniez încă o dată, Cabernet Sauvignon-ul a fost divin, iar Grana Padano rămâne printre favoritele mele. Iar combinația din seara aceia, aș merge atât de de parte încât să zic că a fost ce trebe’.
La final, ca de obicei, va las o poza de grup cu toti oamenii minunati ce au luat parte la degustare. De data asta, pe scarile de la Il Calcio. Unde speram sa ne revedem!
0 comentarii