Sau ghidul bețivului rafinat. Vreau să spun a băutorilor de Whisky… a cunoscătorilor băuturilor distilate. Alcoolul e bun cât timp nu e consumat în cantități excesive, OK? Nu mă mai judecați atât…jeesh. Ce oameni. Presupun că dacă ați ajuns aici vă interesează ce e ăla whisky (sau whiskey?). Ei bine, aveți noroc, eu sunt un Whisky Expert acreditat. Pe bune. Deci știu chestii despre whisky. Și am să le împărtășesc cu voi în articolul ăsta. Cu plăcere.

Later Edit: ăsta e un articol mai vechi, scris prin 2015, informațiile tehnice sunt relevante, însă stilul literar este puțin depășit.

Anyway, am scris acum ceva timp despre faptul că sunt „Whisky Expert„. Și mă gândeam să îmi împărtășesc cu voi cunostiintele mele vaste față de acest produs minunat, pe care le-am căpătat pe parcursul carierei mele part-time ca organizator de petreceri cu Whisky. Și a excursiei mele în Scoția, unde am vizitat distilerii și depozite și am vorbit cu însuși marele Sandy Hyslop. Știu că nu știi cine este el. Caută pe Google și vei afla. Spoiler: Este Master Blender-ul brandului Chivas și a brandurilor asociate, printre care se numără și Ballentine’s. El se asigură că whisky-urile (și alte produse spirtoase) au același gust și aceiași calitate, de la an la an. Oricum, destule despre mine, să trecem la Whisky!

Ce este Whisky-ul?

Whisky-ul este o băutură spirtoasă. Se obține din 3 ingrediente: apă de izvor, drojdie și cereale. Amestecul ăsta se ține la fermentat, după care se distilează cel puțin de două ori pentru a se obține Whisky. Asta pe scurt.

Dacă va întreb care e Whisky-ul vostru preferat, probabil o mare parte va spune că „Jack Daniel’s”. Porcine necultivate ce sunteți. Ăla nu e Whisky, ăla e Whiskey. Defapt e Tennessee Burbon, dar în fine, nu despre asta vorbim acum.

Whisky-ul pentru a fi Whisky trebuie să îndeplinească 3 mari caracteristici:

-să provină din Scoția, Canada, sau Japonia;
-să aibă cel puțin 40% alcool/volum;
-să stea cel puțin 3 ani la învechit.

Tot ce vine din alte regiuni este Whiskey. Observați „e”-ul ăla de acolo. Deci dacă vine din America nu e Whisky. Ați înțeles? Cool, să trecem mai departe.

Whisky aprofundat

Eu am vizitat distileriile Ballantine’s, și lucrând pentru aceeași firmă, știu în principal detalii despre aceasta. Știm deja că alcoolul tare a fost inventat de călugări și era folosit pe vremuri în scopuri „medicinale”. Prin secolul al XV-lea, a devenit populare prin Europa băuturile spirtoase, sau „aqua vitae” cum li se spunea(a se traduce „apa vieții”). Tot cam pe atunci sunt și primele atestări istorice ale unor rețete de Whisky, apărute în Scoția. Unii s-ar putea să spună că a apărut mai întâi în Irlanda. Eu știu de Scoția. Nu am cum să știu care are dreptate…

Să urmărim puțin procesul de fabricație, comparând Scotch Whisky cu Burbon-ul. Adică Ballantine’s cu Jack Daniel’s. După cum ziceam, Whisky-ul este făcut din cereale. Scotch-ul este făcut din cel puțin 70% orz, și restul alte cereale, în schimb ce Burbon-ul are undeva la 75% porumb și restul fiind alte cereale(aproximativ, procentele pot depinde de anumiți factori). Cerealele se fermentează cu apa de izvor și drojdie, acestea fiind singurele ingrediente folosite. Deci Whisky-ul este un aliment 100% natural. Nu îmi pasă, pentru mine e aliment, taci din gură, nu auzi că e sănătos?

Produsul astfel obținut este un fel de bere. Foarte nefiltrată și foarte mirositoare, am gustat. Și dacă îți bagi capul în vre-un recipient din ăla gigantic în care fermentează, e posibil să leșini, deoarece procesul produce foarte mult C02. Anyways, pentru că berea aia să ajungă whisky, trebuie distilată. Distilarea se face în mod tradițional în cazane de cupru. După ce este distilat, se pune la învechit. Burbon-ul american se învechește undeva la un an, în butoaie de stejar care pot fi folosite doar o singură data. Culoarea și aroma i se dă în urma filtrării prin cărbuni de arțar. La Scotch Whisky e altfel. Butoaiele pe care americanii le pot folosi o singură dată(prin lege) sunt importate, interiorul lor este caramelizat folosind puterea naturală a focului după care sunt refolosite pentru învechirea Whisky-ului. În Scoția aceste butoaie se pot folosi de 3-6 ori până să se deterioreze, între fiecare folosire interiorul lor fiind din nou ars. De ce? Pentru a activa zaharurile din lemnul de stejar, pe care vor fi absorbite apoi de Whisky. Scotch-ul trebuie să stea la învechit minim 3 ani, dar de obicei stă mai mult, în funcție de necesități. Prin această învechire, Whisky-ul capătă atât culoarea cât și aroma.

Ok! În Scoția sunt 4 regiuni: Highlands, Lowlands, Speyside și Islay. În fiecare din aceste regiuni sunt distilerii și la fiecare procesul diferă. Spre exemplu, Islay este cea mai mică regiune, fiind o insulă, iar puținele distilerii de aici folosesc turbă(un fel de cărbune dar nu prea) pentru a usca orzul(am uitat să menționez că orzul are un înveliș foarte tare, și este pus la germinat pentru a putea fi spart înainte de a fi pus la fermentație… să îmi fie rușine obrazului), ceea ce da Whisky-ului rezultat o aromă mai puternică, înecăcioasa de fum. Ei bine Ballantine’s Finest, produsul cu care lucrez eu, este un blend. Ok, și asta trebuie să explic.

• 

• 

• 

Când provine de la o singură distilerie, Whisky-ul se cataloghează ca „Single Malt„. Adică făcut dintr-un singur malț, logic. Dar calitatea whisky-ului poate fi influențată de foarte multe lucruri, cum ar fi vremea, calitatea cerealelor, butoaiele în care etse învechit, timpul etc.. Deci un Single Malt nu poate garanta aceași calitate și același gust mai mulți ani la rând. De aceea, există Blended Scotch Whisky. Adică un amestec de la mai multe distilerii.

Cum a apărut Blended Scotch Whisky

Cu această idee a venit însuși George Ballantine, un fiu de fermier care își deschisese o băcănie în Edingburgh în 1827, unde vindea Whisky de la mai multe distilerii. Și i-a venit ideea genială de a amesteca Whisky-urile, pentru a avea o aromă constantă, astfel clienții lui să fie asigurați de aceeași calitate de-a lungul anilor. Din 1827 și până în prezent, rețeta pentru gustul Ballantine’s a fost deținută doar de 5 oameni. Așa numiții „Master Blenderi„. Primul a fost desigur George Ballantine, iar actualul Master Blender este…ați ghicit, Sandy Hyslop. Spune că nasul lui poate detectă până la 20.000 de arome. A fost ucenic ani buni înainte să ajungă Master Blender.

• 

• 

• 

Anyways, Ballantine’s Finest, spuneam, este un Blended Scotch. Adică este obținut prin amestecul a mai multor Single Malt-uri de la diverse distilerii. 42 de distilerii, să fiu mai exact. Deci Sandy trebuie să stabilească proporțiile necesare în fiecare an pentru a obține același gust. Nu-i așa ușor pe cât pare, să știți. Fun fact: uneori, pentru a se atinge culoarea dorită pentru Whisky, este folosit caramel. Nu vă faceți griji, și ăla e natural, so…

De ce este Whisky-ul vechi mai scump?

Păi, cu cât stă la învechit mai mult, cu atât este mai „bun”. Adică are o aromă mai puternică, un gust aparte, culoare, tărie etc. Ballantine’s spre exemplu cuprinde o gamă variată de Whisky, învechit de la 3 ani până la 40. Au și o stoc special, pentru nunțile regale(da, Ballantine’s este furnizorul Reginei), care stă la învechit de mai bine de 60 de ani. Și este mai scump pentru că, atunci când stă la învechit, cam 2% din cantitate se evaporă în fiecare an. Făcând un calcul, pentru obținerea unei sticle dinaia de 40 de ani, cam încă o sticlă este pierdută prin evaporare. Fun fact: acel 2% poartă denumirea de „Angel’s Share”. Adică partea îngerilor.

Another fun fact: Ballantine’s este Whisky-ul numărul 1 în Europa, și numărul 2 mondial. Matematic vorbind, se vinde câte o sticlă la fiecare 2 secunde. The more you know!

Ok, știu o grămadă de detalii inutile despre alcoolul ăsta. Acum să vă zic cum se bea

Whisky-ul nu se bea, băi inculților, Whisky-ul se degustă. Scuze, mi-a scăpat :)). Dar serios acum, Whisky-ul de obicei se bea pentru aromă. Și în funcție de proveniența și toate cele, cineva cu un nas cât de cât antrenat poate depista arome de vanilie, scorțișoară, mere, fructe de pădure, ciocolată, trandafir și… o grămadă de alte chestii.

Atunci când îl deguști este indicat să adaugi un strop de apă în pahar, pentru a elibera aromele. După care îl duci la nas de 2-3 ori, încercând să îți dai seama de buchetul bogat pe care îl prezintă. Apoi iei o gură, te speli pe dinți cu el(a mai eficient decât pasta de dinți, garantez, dar nu îl țineți mai mult de 5 secunde că o să vă amorțească limba) după care înghiți. Apoi le zici prietenilor tăi câte arome mirobolante poți depista. După ce aceștia sunt neimpresionați de abilitatea ta, dai peste gât paharul de supărare. O să te ardă puțin, dar senzația de după e super. Așa că iei toată sticla și o termini singur. Așa nu o să îți mai pese de ce cred prietenii tăi. Felicitări, ești un degustător de Whisky. Ok, încercați să nu urmați ultimii păși. Consumați Ballantine’s Responsabil!

• 

• 

Când nu vrei să deguști, Whisky-ul se bea oricum. Sec? Doar pentru cei mai experimentați. Cu gheață? Genial. Fun fact: cu cât cuburile de gheață sunt mai mari, cu atât Whisky-ul va sta rece mai mult timp și aroma mai puternică(deoarece nu se vor topi așa repede cuburile deci nu o să se amestece cu apă). Un cocktail? Cum să nu! Ați încercat cu suc de mere, cranberry, limonadă, sprite? Probabil că nu. Ia să încercați. Voi beți cu cola, ca animalele. E ok și cu cola, ia să adăugați o coajă de portocală pentru a obține o aromă mai exotică. Să nu cumva să vă aud că îl beți cu energizant, aia este o mare prostie. Pentru că whisky-ul te calmează iar energizantele te bagă într-o stare de agitație, și ți-o ia corpul razna și nu mai știe ce să facă. Este nesănătos. Și deși este foarte populară combinația, sunt împotriva ei.

Încheiere

Nu-i așa că vă simțiți mai inteligenți acum că știți toate detaliile astea despre whisky și whiskey? Ajutați-vă și prietenii să se simtă la fel dând un share acestui articol foarte informativ. Iar dacă vreți să aflați mai multe chestii, în ultima perioadă scriu foarte des despre vin. Puteți arunca un ochi acolo. Am și alte tipuri de articole pe blog, nu doar despre alcool. Spor la lectură!

Toate pozele din articol sunt de pe pagina Ballentine’s Romania.